O expoziție dedicată scriitorilor Unirii a fost vernisată la un muzeu din capitală

Chişinău, 27 mar. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” a fost vernisată ieri expoziția online cu genericul ”Scriitori din cronica Unirii: Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu”,  informează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, scriitoarea Maria Șleahtițchi, doctor habilitat în filologie, directorul instituției, a menționat că evenimentul constituie prima vernisare online a unei expoziții din Sala mare a muzeului, sala „Gheorghe Cincilei”.  

”De fapt, evenimentul are dublă semnificație: este dedicat a doi scriitori, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, care au contribuit fundamental la înfăptuirea Unirii Principatelor de la 1859, și se reiau expozițiile în acest spațiu care timp de trei luni a fost în renovare. Deși cronologic coboară spre secolul XIX, expoziția noastră este dedicată celor 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România. „Cronica Unirii” cuprinde nume notorii de scriitori și oameni politici, de aceea expoziția de astăzi este prima dintr-o serie, care în timp va include și alte personalități. Una din expoziții va fi dedicată, bunăoară, lui Constantin Stere. Expoziția este lansată online, dar din 27 martie până în 1 iulie va putea fi vizitată aievea. Atâta doar că, deocamdată, nu vom putea primi grupuri prea numeroase și vom cere să se respecte cu strictețe condițiile epidemiologice ale situației pandemice”, a precizat Maria Șleahtițchi.

În context, scriitoarea Margareta Curtescu, colaborator științific superior al instituției, a menționat că scriitori pașoptiști, cu reală vocație artistică, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, au desfășurat și o amplă activitate unionistă. După ce au condus evenimentele de la 1848, ambii și-au canalizat forțele volitive și spirituale în vederea realizării unei aspirații nobile - unitatea românilor de pe teritoriile vechii Dacii, devenind astfel ctitori ai Statului Român modern.

La rândul său, scriitorul Vasile Malanețchi, curatorul expoziției, a afirmat că aceasta este axată pe două componente tematice de bază și pune în valoare o parte importantă din cele mai prețioase piese de patrimoniu pe care le deține instituția. Este vorba, în primul rând, de edițiile princeps ale unor scrieri ale bardului de la Mircești (volumul ”Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești)”, adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri; ”Poezii populare ale românilor”; apoi de mai multe volume din prima ediție de ”Opere complecte: Poesii, Proză, Teatru”, apărută în anii 1875-1876, între care: Teatru, vol. III, ”Comedii; Teatru”, vol. IV, Drame; Poezii, vol. I, ”Doine și lăcrimioare”; vol. III, ”Proză”, ș.a.).

”Și în cazul lui Mihail Kogălniceanu am etalat și prezentat pe simeze cărți apărute în timpul vieții scriitorului, care fac parte din opera lui istorică. Între acestea se regăsesc edițiile din prima perioadă a vieții și activității cărturarului: ”Histoire de la Valachie, de la Moldavie, et des Vlaques transdanubiens”, semnată de Michel de Kogalnitchan (Berlin, 1837); Fragmente scoase din cronicile moldovenești și valahe referitoare la Petru cel Mare, Carol al XII-lea, Stanislav Lesczynski, Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu, scoasă în limba franceză la Iași, ediția princeps, în trei volume mari, tipărită la Iași, în 1845-1852, după cum urmează: ”Letopisețele Țării Moldovei”, volumul al II-lea (1845), ”Letopisețele Țării Moldovei”, volumul al III-lea (1846) și ”Letopisețele Țării Moldovei”, volumul I (1852), dar și ediția a doua „Cronicile României”, apărută tot în trei volume, la București în 1872”, a subliniat Vasile Malanețchi.

Potrivit sursei citate, de rând aceste volume deosebit de valoroase, în expoziție mai sunt prezentate exemplare disponibile din multe alte ediții academice sau de popularizare apărute de-a lungul anilor de o parte și de cealaltă a Prutului, pentru diverse categorii de cititori. Cealaltă categorie de exponate ține de operele de artă plastică ce le-au fost consacrate sau au fost inspirate de personalitățile de-a dreptul fascinante ale lui Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu.

Expoziția va fi deschisă până la 1 iulie 2021.

foto: Nadejda Roșcovanu