Scriitorul Vasile Malațenchi: „Timpul s-a scurs sub semnul stării de urgență”

Chişinău, 13 aug. /MOLDPRES/. Pentru istoricul literar Vasile Malanețchi, perioada cuprinsă între ianuarie 2020 și iulie 2021 a fost complexă și anevoioasă, dar în pofida dificultăților, a muncit intens și cu dăruire, conform unui plan de activitate conceput pentru vremuri normale. ”Din cauza pandemiei, timpul s-a scurs sub semnul stării de urgență. A fost un timp al continuității, al reluării unor proiecte mai vechi, dar și al unor începuturi noi, afirmă scriitorul, citat de MOLDPRES.

Solicitat de agenție, Vasile Malanețchi a menționat că la sfârșitul lui 2019, în virtutea unor împrejurări obiective, și-a încheiat mandatul de director general al Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, oferit în 2015 de Ministerul Culturii, dar a rămas să activeze în cadrul instituției pe postul de șef al secției Literatură contemporană.

”Bineînțeles că în această calitate nouă pentru mine am elaborat un plan de activitate pe care urma să-l punem în aplicare în anul 2020 care tocmai începea, fără să știm că în scurt timp urgia se va declanșa la scară mondială și ne va periclita munca și în general existența. Alături de preocupările curente privind conceperea, organizarea și desfășurarea unor evenimente omagial-comemorative consacrate unor scriitori (expoziții, colocvii, medalioane literare, lansări de carte etc.), completarea colecțiilor muzeale cu materiale noi, munca de cercetare și valorificare a patrimoniului cultural-literar-artistic, în acest răstimp, am acordat o atenție specială activității editoriale, în care i-am atras și pe unii din colegii muzeografi. În această ordine de idei, am inițiat editarea unei colecții de cărți, cu genericul „Restituiri”, prin care ne-am propus să contribuim la aducerea în actualitate a operelor merituoase ale unor scriitori ce au trăit și activat în deceniile precedente, dar care în virtutea împrejurărilor cunoscute, n-au ajuns să-și vadă nici măcar un volum tipărit cu grafie latină”, a precizat scriitorul.

Potrivit sursei citate, din această serie, au ieșit deja de sub tipar două volume a câte 400 de pagini din moștenirea literară lăsată posterității de cunoscuții scriitorii Vladimir Belistov (1918-2000) și, respectiv Vasile Badiu (1933-1994). Vladimir Belistov s-a remarcat în primul rând ca un redutabil traducător din literatura universală. Ca autor de scrieri proprii, a debutat cu poezie pentru copii (poemele „Grică pierde-Vară” și „Lauda de sine nu miroase-a bine”) și și-a încheiat cariera literară cu un roman erotic, „Două surori”, publicat în 1970 în revista „Nistru”. Dar dincolo de creația literară originală și de traduceri, V. Belistov s-a manifestat ca un publicist înzestrat, cronicar al vieții cultural-artistice al perioadei în care a activat, inserând în paginile presei articole, eseuri, crochiuri și profiluri scrise cu mult talent și dezinvoltură stilistică. Volumul pregătit în cadrul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” întrunește cele mai multe dintre aceste texte pe care Vasile Malanețchi și colegii săi le-au „dezgropat” din paginile ziarelor și revistelor la care a colaborat scriitorul. De altfel, volumul așa și se numește – „Vladimir Belistov. Pagini de proză și publicistică” și este înzestrat cu un studiu introductiv, notă asupra ediției, note și comentarii, aprecieri.

Într-un mod similar s-a procedat și cu moștenirea literară a scriitorului Vasile Badiu, cunoscut și apreciat în timpul vieții mai ales în calitate de critic literar, teoretician și istoric al literaturii. ”Dar, studiindu-i textele publicate în presa timpului am constatat că Vasile Badiu a fost în același timp și un prodigios și competent cronicar al vieții cultural-artistice, care a inserat cu generozitate în presa timpului o mulțime de eseuri, crochiuri, cronici, recenzii și articole gazetărești, analizând și comentând în cunoștință de cauză viața literară, teatrală și în general fenomenul cultural-artistic contemporan, dar acordând, în același timp, atenție mare promovării patrimoniului culturii naționale și universale (personalități și opere). Volumul cu semnătura lui Vasile Badiu „Pagini de publicistică” este structurat în trei compartimente de bază („Scriitori și opere literare”, „Artă dramatică, teatru” și o „Addenda”, în care am inserat cele trei interviuri acordate de Vasile Badiu unor reprezentanți ai mass-media. Și în cazul acestei ediții am respectat formula stabilită din start, ce presupune un studiu introductiv, notă asupra ediției, note și comentarii, aprecieri. Ambele cărți din seria „Restituiri” mai includ și câte un „Album fotodocumentar” conținând imagini ce ilustrează viața și activitatea autorilor”, a subliniat scriitorul.

Celelalte trei cărți la care Vasile Malanețchi a lucrat în perioada pandemiei sunt: 1). „Alexandru Plămădeală: un promotor al frumuseții clasice”, care conține o selecțiune riguroasă a celor mai bune texte (studii, articole, exegeze, note și comentarii) ce s-au scris timp de un secol despre viața, activitatea și opera sculptorului Alexandru Plămădeală (1888-1940), intrat în conștiința contemporanilor săi dar și a posterității, în primul rând, ca autor al statuii din Chișinău a lui Ștefan el Mare și Sfânt; 2). ”Emanuil Gavriliță și ziarul „Basarabia”, o culegere de studii și materiale consacrate eminentului activist pe tărâm social-cultural-național din Basarabia în ultimele decenii de ocupație țaristă Emanuil Gavriliță (1847-1910), cel care a fost director-editor al ziarului „Basarabia” (1906-1907), prima publicație periodică în limba română apărută în spațiul dintre Prut și Nistru și 3). volumul ”Vasile Vasilache. Viața este o îndeletnicire de gândire”.

”Pot zice, așadar, că în acest răstimp am activat preponderent în formulă de editură, iar soția Tamara, care îmi este și colegă de servici, mi-a fost o bună coechipieră și ajutor de nădejde...”, a mai spus scriitorul.

Vasile Malanețchi s-a născut în 1954 în comuna Drăsliceni, raionul Criuleni. În anii 1971-1976 și-a făcut studiile la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova. În 1976-1984 a activat în calitate de colaborator științific superior la Muzeul Republican de Literatură ”Dimitrie Cantemir” (astăzi – Muzeul Național de Literatură ”Mihail Kogălniceanu”) din Chișinău, în 1988-1990 a fost director adjunct, iar în 2015-2019 – director general al acestei instituții. De-a lungul anilor, a publicat articole de publicistică, istorie și critică literară în presa periodică, a organizat diverse întruniri cultural-științifice și a luat parte la numeroase sesiuni de comunicări, conferințe științifice și simpozioane, desfășurate în R. Moldova și în România. A semnat volumul ”Limba vechilor cazanii. Povestea carnetului de la Mărășești al poetului Alexei Mateevici” (2018). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Foto: Nadejda Roșcovan