Pentru Republica Moldova este o prioritate cooperarea cu Ucraina și România, susține ministrul Mediului

Chişinău, 30 sep. /MOLDPRES/. Pentru Guvernul Republicii Moldova este o prioritate cooperarea cu Ucraina și România pentru a reduce nivelul de poluare și a menține fluxul de apă al râurilor Nistru și Prut, transmite MOLDPRES.

Cooperarea dintre Chişinău şi Kiev privind utilizarea durabilă și protecția râului Nistru este asigurată prin Comisia interguvernamentală creată în acest scop. În ceea ce privește râul Prut, elaborarea și semnarea unui acord trilateral între România, Republica Moldova și Ucraina și înființarea unui organism comun pentru gestionarea durabilă și protecția râului Prut ar fi cea mai potrivită cale de urmat.

Despre aceasta a declarat ieri ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, la Sesiunea de nivel înalt în cadrul Conferinței Părților Convenției privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, ce se desfășoară la Geneva.

“Cu sprijinul Convenției ne propunem prevenirea degradării și restaurării ecosistemelor, menținerea fluxului natural și a volumului apei, conservarea biodiversității, precum și prevenirea și atenuarea consecințelor cauzate și de factori antropici”, a subliniat ministrul.

În discursul său, Cantaragiu a reconfirmat angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a pune în aplicare în mod eficient Convenția și de a asigura coerența în promovarea politicilor de cooperare transfrontalieră în domeniul gestionării apei și protecției apelor Nistrului și Prutului, în beneficiul populației, economiei și ecosistemelor. De asemenea, oficialul a vorbit despre provocările cu care se confruntă țara noastră în vederea asigurarea sustenabilității bazinului râului Nistru, menționând impactul funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean situat în bazinul superior al râului Nistru.

„Studiile recente realizate de un grup de savanți și experți cu privire la impactul complexului hidroenergetic Nistrean asupra râului Nistru arată că există un impact asupra calității apei și asupra ecosistemelor la cel puțin 150 km în aval de baraj. Pentru a fi verde, tehnologia utilizată nu ar trebui să dăuneze ecosistemelor și nu ar trebui să afecteze cursurile de apă. Dezvoltarea unui mecanism de compensare pentru pierderea serviciilor ecosistemice ar oferi posibilitatea reabilitării ecosistemelor în aval de barajul construit în scopuri hidroenergetice. Furnizarea mecanismului de compensare ar trebui să facă parte din orice acord bilateral sau multilateral între țări pentru utilizarea durabilă a cursurilor de apă transfrontaliere în scopuri hidroenergetice”, a menționat ministrul Mediului.

Sesiunea de la Geneva a constituit o platformă de nivel înalt pentru un dialog deschis cu privire la rolul apei în dezvoltarea durabilă, integrarea regională, cooperarea și pacea în bazinele transfrontaliere.

Foto: Ministerul Mediului