Graficianul și jurnalistul Iurie Zavadschi ar fi împlinit 70 de ani
15:59 | 31.12.2021 Categorie: Cultură
Chişinău, 1 ian. /MOLDPRES/. Graficianul, jurnalistul și redactorul de carte, cunoscut şi ca „Zava” sau „Horia Zava”, pseudonim, ar fi împlinit astăzi 70 de ani, notează MOLDPRES.
S-a născut în ianuarie 1952, la Şunduia, raionul Balei, regiunea Cita, Rusia, din părinţi deportaţi, originari din Zăbriceni, Edineţ. A absolvit şcoala medie de cultură generală din Zăbriceni (1969). Îşi continuă studiile la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău, Secţia ziaristică (1970-1975), şi la Institutul de Poligrafie din Lvov, Ucraina (studii nefinalizate). A studiat asiduu ca autodidact, inclusiv arta grafică şi cea poligrafică. În timpul studenţiei debutează cu caricaturi la revista de satiră şi umor „Chipăruş” (1970).
Potrivit ”Calendarului Național”, lucrează ca asistent ad-interim de pictor-scenograf, apoi pictor-scenograf la Studioul „Moldova-film” (1975-1977), participând la turnarea filmelor artistice „Mark Twain este contra”, regia G. Grigoriev; „O întâmplare la festival”, regia Roland Vieru; „Trânta”, regia Anatol Codru ș.a. În paralel ilustrează cărţi: „Oraşul de mărgean” de Mihail Garaz, „Zeamă din topor” de Constantin Condrea, „Artefact” de Ioan Mânăscurtă etc. Acestea îl recomandă ca un inspirat grafician şi machetator şi în 1978 se angajează ca redactor artistic la Editura „Timpul”, unde va activa până în 1983. Aici, pe lângă accidenţe (pliante, afişe, pancarte, ghiduri ale unor muzee şi oraşe din RSS Moldovenească), ilustrează mai multe manuscrise, soluţiile sale artistice asigurându-le un real succes la publicul cititor: „Cartea gospodinei moderne” de Tamara Suhaia, „Mierea şi sănătatea” (colectiv de autori), „Ornamente populare moldoveneşti” de Silvia Șărănuţă, albumul-monografie „Alexandru Plămădeală” de Sofia Bobernaga şi Olga Plămădeală etc. Este creatorul unei prime antologii de caricaturi basarabene, „Mozaic hazliu” (1982), cele 50 de mii de exemplare ale cărţii epuizându-se într-un termen record.
Elaborează concepţia grafică a revistei „Glasul Naţiunii”, prima publicaţie cu litere latine în Basarabia sub ocupaţie sovietică (sfârşitul anului 1988 - începutul lui 1989). Participă la editarea primelor numere, în condiţii de clandestinitate (numărul unu apare la Jelgava, o localitate din apropierea oraşului Riga, Letonia, iar numărul doi al revistei - la Vilnius, în Lituania), după care activează, până în 1993, ca redactor artistic la această publicaţie. Machetează, în 1989, primele numere ale ziarului Frontului Popular din Moldova „Deşteptarea”, redenumit ulterior „Ţara”. Scrie şi publică articole în susținerea revenirii la alfabetul latin şi decretării limbii române ca limbă oficială (de stat) în Republica Moldova. Redactează prima gazetă de publicitate de la noi, „Oferte @ Business” (1990-1991). Revine la vechea preocupare şi pasiune, pregătind în 1990 concepţia artistică a albumului „Mihai Eminescu. Viaţa şi opera în documente, mărturii, ilustraţii” de Constantin Popovici şi Theodor Magder, aceasta dovedindu-se a fi o noutate în eminescologie şi o veritabilă realizare editorială, mult apreciată în întregul spaţiu cultural românesc.
A activat în calitate de pictor la serviciul „Editura” al Bibliotecii Naţionale (1995-1999), apoi ca bibliotecar la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” (1999-2001). Între timp, editează primele cărţi de autor: „Dicţionar de istorie medie a Moldovei” (1995) şi „Eminescu – nume proprii în poezii” (2000). Din 2001 este angajat la editura ”Gunivas”, unde lucrează ca redactor. În calitate de redactor se implică în apariţia unor valoroase cărţi inclusiv: „Dicţionarul literaturii române de la începuturi până la 1900” (2002); Mihai Eminescu. „Opere în 8 vol.” (2008); „Dicţionar rus-român, Dicţionar român-rus” (2001). Este coordonatorul celui mai mare la noi, până în prezent, „Dicţionar tehnic rus-român” (2004). Cu concursul lui Iurie Zavadschi văd lumina tiparului lucrările: Mihai Eminescu. „Opera poetică” (2018) şi Mihai Eminescu. „Luceafărul”, ediţie omagială (2018).
Iurie Zavadschi s-a stins din viață pe 20 aprilie 2018, la Chişinău.