Pavel Trofin: „Mai mult de jumătate din Regiunea Centru este asigurată cu apă”

Interviu acordat în exclusivitate pentru Agenția Informațională de Stat MOLDPRES de către Pavel Trofin, director al Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Centru

MOLDPRES: Cum apreciați situația social-economică în regiunea pe care o gestionați?

Pavel Trofin: Regiunea de Dezvoltare (RD) Centru cuprinde 13 raioane, fiind regiunea cu cele mai multe unități teritorial-administrative de nivelul doi. În RD Centru majoritatea populației (cca 63%) trăiește în localităţi de până la 5 mii de locuitori. Cel mai mare oraş din regiune este Ungheni, cu o populație de circa 38,3 mii de locuitori.

Situația social-economică a Regiunii de Dezvoltare Centru (RDC) nu este una foarte specifică în comparație cu celelalte regiuni, astfel, discrepanțele intra-regionale nefiind semnificative. Ponderea PIB (Produsul Intern Brut) în RDC s-a diminuat de la 15,2% în 2013 la 14,7 % în 2018. În ansamblu, pe parcursul ultimilor 5-6 ani, toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin social-economic.

Performanța relativ mai bună a RDC se datorează în mod special vecinătății cu municipiul Chișinău, ceea ce a influențat un dinamism investițional superior. Pe parcursul ultimilor 9 ani, în regiune a crescut numărul agenților economici (cu 2 puncte procentuale), ceea ce a dus la majorarea ponderii numărului de salariați din țară de la 17% la 18%. Totodată, ponderea regiunii per total ca cifră de afaceri a crescut de la 9% în 2010 la 12,4% în 2019.

Deloc neglijabilă este și creșterea industrială semnificativă a regiunii (datorată în special investițiilor străine în ZEL Ungheni), ceea ce a dus la majorarea ponderii RDC în totalul volumului producției industriale livrate pe țară de la 14,3% în 2010 la 19% în 2019.  Din punct de vedere al dezvoltării economice a IMM-urilor, în ultimii 5 ani regiunea a înregistrat o dinamică sporită față de celelalte zone, atât la capitolul venituri din vânzări, număr de întreprinderi, cât și în ceea ce ține de numărul de salariați.

În același timp, din punct de vedere al dotării cu infrastructură de aprovizionare cu apă și canalizare, în 2019 regiunea era acoperită la un nivel de 58% de sistemul public de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă o rată cu 7% mai înaltă decât media pe țară (51%), iar în ceea ce privește ponderea localităților cu acces la sistemul public de canalizare, înregistrăm cca 7,3% din totalul localităților din regiune, aproximativ identic cu media pe țară.

De asemenea, cu referire la numărul populației care beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor menajere, regiunea deține o pondere de 17% la nivel de țară, sub nivelul acoperirii înregistrate în Regiunea Nord, dar semnificativ peste nivelul celorlalte regiuni.

MOLDPRES: Unde credeți că ar fi nevoie de intensificat lucrul şi care sunt sectoarele care nu arată mari șanse de succes?

P.T.: O necesitate stringentă pentru localitățile regiunii este asigurarea cu sistem centralizat de canalizare, un aspect deosebit de problematic pentru toate zonele țării. Asigurarea componentei de aprovizionare cu apă fără asigurarea în paralel a componentei de canalizare generează probleme ecologice grave, întrucât deversările în mediul ambiant a apelor menajere și tehnice crește semnificativ odată cu sporirea volumului de apă utilizat.

O altă direcție prioritară la nivel regional, la fel legată de mediul în care trăim, este managementul deșeurilor solide, în special asigurarea colectării centralizate a deșeurilor, construcția depozitelor regionale, sortarea deșeurilor și, respectiv, lichidarea gunoiștilor neautorizate și periculoase pentru mediu și pentru sănătatea populației.

Nu mai puțin importantă pentru dezvoltarea social-economică a regiunii, pentru consolidarea economică și demografică a populației este sporirea numărului locurilor de muncă accesibile pentru pături largi ale societății, astfel încât moldovenii noștri să vrea să rămână acasă, să aibă asigurat cel puțin un venit decent atât pentru ei, cât și pentru familiile lor. Astfel, dezvoltarea infrastructurilor de sprijin a afacerilor (incubatoare de afaceri, centre de dezvoltare antreprenorială etc.), precum și cultivarea capacităților antreprenoriale ale populației (atât urbane, cât și rurale) și crearea condițiilor pentru asocierea antreprenorilor trebuie să fie o direcție prioritară pentru orice autoritate locală, raională, regională și națională. Vreau să menționez aici că recent aprobată de Guvern, Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2022-2028 are setată ca direcție prioritară (prima din cele trei) – creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor.

MOLDPRES: Numiți trei motive plauzibile pentru care cineva care ar dori să se stabilească în Moldova ar trebui să aleagă regiunea pe care o reprezentați?

P.T.: Regiunea noastră este cea mai întinsă, cea mai mare din regiunile țării, or, în ea putem întâlni situații socio-economice extrem de diverse și neomogene, fapt ce face ca întrebarea respectivă să nu poată avea un răspuns univoc. Esențial pentru alegerea locului de trai sunt scopurile și criteriile de selecție pe care le are o persoană sau alta. Din beneficii putem enumera:

1. Regiunea Centru are o serie de domenii și subdomenii economice care contribuie esențial la PIB-ul regional și care au un potențial major de valorificare, conform unui studiu realizat în 2017 la nivel național și regional: (a) agricultura și procesarea alimentară, (b) silvicultura, exploatarea forestieră și industria lemnului, (c) fabricarea produselor textile, a îmbrăcămintei tricotate și croșetate, a încălțămintei, (d) produse farmaceutice de bază și preparate farmaceutice, (e) produse minerale nemetalice, precum și producerea cimentului, varului și ipsosului. Totodată, un potențial înalt de formare a clusterelor îl deține domeniul de procesare a cărnii și domeniul de fabricare a produselor textile.

2. Obiective și trasee turistice de mare valoare, multiple posibilități de cazare confortabilă.

3. Vecinătate cu capitala țării, acces facil la servicii și produse de calitate.

Aș numi şi câteva din recordurile pozitive ale raioanelor din regiunea noastre. De exemplu, raionul Ungheni are cei mai mulți profesori tineri (un plus pentru cadrele didactice tinere care caută un mediu potrivit și experiență pozitivă pentru dezvoltare profesională) și cei mai activi utilizatori ai bibliotecilor, raionul Orhei este raionul cu cele mai multe întreprinderi (2018), raionul Călărași este raionul care a folosit cel mai puțin în activitatea agricolă fertilizanți, în raionul Ialoveni s-au construit cele mai multe case de locuit, Anenii Noi se poate mândri cu faptul că este cel mai mare producător de carne din țară, iar Hâncești produce cele mai multe paste făinoase din țară (cca 50% din total).

MOLDPRES: Şi invers – trei motive pentru care ar trebui să o evite?

P.T.: Criza demografică „e la ea acasă” în Moldova, regiunea noastră nefiind o excepție, cu părere de rău. Astfel, în ultimul deceniu, atât populația stabilă, cât și cea prezentă a înregistrat o dinamică negativă, proces ce are și va avea efecte negative fundamentale asupra principalilor indicatori de dezvoltare socio-economică. Drept exemplu, rata de activitate și rata de ocupare a locurilor de muncă a scăzut drastic în regiune, iar rata șomajului practic s-a dublat (de la 3% în 2014 la 6% în 2019). Avem şi antirecorduri: Orhei este raionul cu cei mai mulți pensionari (peste 23 de mii), iar raionul Anenii Noi înregistrează cel mai ridicat nivel de poluare (peste 1200 de tone de substanțe poluante în aer, 2019).

M: La ce să se aștepte în următorii doi ani locuitorii regiunii?

P.T.: Dacă e să vorbim în termenii Documentului Unic de Program, recent aprobat pentru perioada 2022-2024, Regiunea de Dezvoltare Centru va beneficia de implementarea a 16 proiecte în diverse domenii de intervenție cu o sumă totală de cca 900 mln de lei, inclusiv contribuția din partea administrațiilor publice locale. Astfel, regiunea va beneficia de implementarea a nouă proiecte în domeniul aprovizionării cu apă, două proiecte în domeniul sporirii accesului populației la sistemele centralizate de canalizare, patru proiecte în domeniul sporirii atractivității turistice și un proiect în domeniul revitalizării urbane.

Nu mai puțin importantă pentru perioada următoare este finalizarea proiectelor de eficientizare energetică a patru instituții de învățământ din regiune, implementarea a două proiecte în domeniul alimentării cu apă și canalizare în Strășeni și Călărași, proiecte implementate cu asistența financiară a Uniunii Europene. La fel, orașul Rezina va beneficia din sursele SlovakAid de extinderea sistemului de canalizare într-o zonă rezidențială a orașului. Din sursele UE se află în implementare curentă două proiecte în domeniul turistic: este vorba despre proiectul „MuseumInfo Tur - Valorificarea și sporirea vizibilităţii patrimoniului cultural și istoric în cadrul rețelei transfrontaliere de muzee - Centre de Informare Turistică” și proiectul „Conectarea companiilor în vederea creșterii exporturilor în sectorul turismului”. În mod special este de menționat accelerarea implementării proiectului major cu impact inter-raional „Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală” care este finanțat în mare parte din sursele guvernului german (banca KfW) și vizează în prima etapă cca 30 de mii de persoane beneficiare din raioanele Strășeni și Călărași.

MOLDPRES: Vă mulțumim pentru răspunsurile oferite şi vă dorim mult succes!