Maria Prisacari: Regiunea de Dezvoltare Nord este, istoric, cea mai industrializată din ţară

Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către Maria Prisacari, director al Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord

MOLDPRES: Anul 2021 a fost o perioadă a unor proiecte de infrastructură importante pentru Regiunea de Dezvoltare Nord. În ce măsură ați reușit să realizați planurile stabilite la începutul anului trecut?

Maria Prisacari:  În 2021, am înregistrat cea mai mare valorificare de fonduri în Regiunea de Dezvoltare Nord, pentru prima dată în cei 12 ani de activitate a Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord. În total, ADR Nord a valorificat anul trecut 221,44 mln lei, pentru implementarea a nouă proiecte de infrastructură și a cinci proiecte soft în regiune. Din suma totală a investițiilor înregistrate anul trecut, 62,14 mln lei au fost alocați din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR) și 159,3 mln lei – din sursele Uniunii Europene și din alte surse externe.

Din sursele FNDR, una dintre cele mai importante realizări a fost construirea a peste 20 km de rețele de apeduct în cadrul unui proiect de asigurare a accesului la apă potabilă pentru două comune din lunca râului Prut, în raionul Glodeni, precum și construirea a 3,92 km de drum și infrastructură turistică în preajma Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Călărășeuca, raionul Ocnița.

Din proiectele de infrastructură finanțate de Uniunea Europeană, menționăm cei 25,57 km de rețele de apeduct, o stație de tratare a apei, două stații de pompare a apei și șapte rezervoare de apă potabilă construite în orașul Drochia și 32 km de rețele de apeduct construite în orașul Fălești.

În 2021, am implementat și ne-am implicat în procesul de gestionare a încă cinci proiecte soft, finanțate din alte surse externe, inclusiv din sursele Uniunii Europene. În acest sens, am valorificat anul trecut circa un milion de lei.

În afară de implementarea proiectelor de infrastructură și soft, pe parcursul anului trecut am organizat o serie de evenimente ale căror obiective au fost implementarea politicii de dezvoltare regională și atragerea investițiilor în regiune. Printre cele mai importante evenimente în acest sens au fost cea de-a VII-a ediție a Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord, care a cuprins și evenimentul economic „Doing Business in Moldova”, precum și conferința internațională cu genericul „Perspectivele politicii de dezvoltare regională”.

Totodată, am promovat Regiunea de Dezvoltare Nord ca pe o destinație atractivă pentru investitori și turiști. În acest sens, în colaborare cu echipa „Redescoperă Moldova”, am  creat, în premieră, 15 pachete turistice pentru o serie de destinații din nordul țării. Spoturile și fotografiile realizate în regiune au fost distribuite în mediul online, pe parcursul câtorva luni.

Până la finele anului trecut, obiectivele anuale pe care ni le-am propus le-am realizat în mare parte.

MOLDPRES: Cum apreciați situația social-economică în regiunea pe care o gestionați?

M.P.: Regiunea de Dezvoltare Nord este una dintre cele patru regiuni funcționale din Republica Moldova. Este situată în partea de sud-est a Europei, învecinându-se cu România la vest, cu Ucraina în nord și la est.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Regiunea de Dezvoltare Nord include trei municipii (Bălți, Edineț, Soroca) și 11 raioane (Briceni, Edineț, Donduşeni, Drochia, Fălești, Florești, Glodeni, Ocniţa, Râşcani, Sângerei, Soroca), cu o populație de 974.558 de locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul doi între cele patru regiuni funcționale ale țării (27,5% din populația totală al republicii). 

Cel mai important centru industrial și comercial în nordul țării este municipiul Bălți, fiind considerat  principalul polarizator economic. Alături de municipiul Bălți, în regiune au fost identificate încă două orașe – Edineț și Soroca –, pentru a fi sprijinite în vederea dezvoltării acestora în calitate de poli de creștere. Totodată, regiunea are un grad scăzut de urbanizare (36,6%).

Situația demografică în regiune continuă să fie critică. În anul 2019, față de 2010, populația regiunii a înregistrat o pierdere de aproximativ 49,2 mii de persoane, cea mai mare la nivel național. Regiunii îi este caracteristică o dezechilibrare a structurii pe vârstă a populației, care relevă tendințe caracteristice procesului de îmbătrânire demografică.

Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, nordul continuă să fie o regiune cu potențial de creștere ridicat, cu multe oportunități economice de dezvoltare a antreprenoriatului, de atragere a investițiilor și încadrare a forței de muncă. Sectorul antreprenorial este caracterizat de un număr relativ ridicat de întreprinderi mici și mijlocii (IMM), reprezentând 13% din numărul înregistrat la nivel național. IMM-urile din nordul țării continuă să reprezinte coloana vertebrală a economiei regionale, acestea constituind 98,7% din numărul total de întreprinderi, contribuind cu 62% la ocuparea forței de muncă și cu 48% la valoarea totală a venitului din vânzări din economia regiunii.

Economia regiunii se bazează, în principal, pe sectorul terțiar (cu pondere mare a comerțului), pe industrie (aici fiind reprezentate aproape toate sectoarele industriale, cu preponderență industria prelucrătoare) și pe sectorul agricol. Regiunea de Dezvoltare Nord contribuie cu circa 22% la formarea producției industriale livrate la nivel național.

RDN este caracterizată de o infrastructură de afaceri bine dezvoltată, care include: zone economice libere, parcuri industriale, incubatoare de afaceri, care oferă toată infrastructura necesară activităților de producție și care asigură creșterea nivelului de dezvoltare a regiunilor unde sunt amplasate, creșterea nivelului de ocupare și a veniturilor populației.

Un rol important în creșterea competitivității regiunii o are existența instituțiilor de învățământ superior, medii de specialitate, profesional-tehnice. Toate aceste instituții de învățământ reprezintă o bază excelentă pentru dezvoltarea resurselor umane, cu impact asupra dezvoltării economice a întregii regiuni. 

MOLDPRES: Unde credeți că ar fi nevoie de intensificat lucrul și care sunt sectoarele care nu arată mari șanse de succes?

M.P.: În următorii ani ne vom concentra eforturile pe sporirea accesului la servicii de alimentare cu apă și pe sporirea accesului la servicii de canalizare. Printre priorități se numără și dezvoltarea infrastructurii de suport pentru activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică, esențială pentru dezvoltarea economică a regiunii.

În pofida faptului că în perioada 2015-2020 accesul la serviciile de alimentare cu apă și canalizare (AAC) a înregistrat o dinamică pozitivă în nordul țării, totuși ponderea populației conectate la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare în regiune rămâne a fi foarte scăzută, plasându-se sub media națională. De asemenea, starea infrastructurii AAC existente variază considerabil în descreștere de la zonele urbane la cele rurale. Conform datelor oficiale, în 2020, populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 440,0 mii persoane, reprezentând 54,5% din populația regiunii, situându-se sub media națională (72,4%). Totodată, se remarcă o creștere a acestei ponderi cu 18,8 puncte procentuale față de anul 2015. În mediul urban acest indicator atinge 90,6%, pe când în mediul rural rata de conectare a populației la sistemul de alimentare cu apă constituie doar 36,5%.

De asemenea, nivelul de dezvoltare a sistemului de canalizare în regiune este mai redus decât a sistemului de alimentare cu apă și necesită investiții substanțiale pentru extinderea rețelelor de colectare, reabilitarea stațiilor de pompare a apelor uzate, precum și a stațiilor de epurare. În anul 2020 doar 173,5 mii persoane sau 20,9% din populația regiunii era conectată la sisteme de canalizare, fiind sub nivelul național (33,0%). Pe medii de reședință, 61,1% din populația urbană și doar 1,0% din populația rurală au fost conectate la sisteme de canalizare. Față de anul 2015, acest indicator înregistrează o creștere cu 2,4 puncte procentuale.

În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de suport pentru activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică în Regiunea de Dezvoltare Nord, putem remarca faptul că în municipiul Bălți va fi creat Centrul de inovare și transfer tehnologic (CITT), care va asigura un spațiu de colaborare între mediul universitar, organizații de cercetare și întreprinderi private al cărui obiectiv de bază este favorizarea generării de cunoștințe în sectoare distincte. Acest Centru va fi un accelerator economic și de inovație în regiune, oferindu-le studenților și tinerilor profesioniști acces la laboratoare, săli de conferințe, zone de colaborare precum și birouri pentru start-up-uri în domeniile tehnologia informației și a comunicațiilor, automotive și industrii regionale.

Cât despre managementul deșeurilor, acesta continuă să fie un sector care reprezintă provocări majore pentru regiune. Potrivit datelor oficiale, gradul de acoperire a localităților cu servicii de salubrizare în anul 2020 a constituit doar 12,4%. Situația variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale. Dacă localitățile urbane au o rată de acoperire de 100%, în mediul rural cifra este de circa 10 ori mai mică (9,2%). În prezent, o mare parte a deșeurilor menajere sunt eliminate prin utilizarea depozitelor de deșeuri necorespunzătoare, care în majoritatea cazurilor nu sunt autorizate și reprezintă o sursă majoră de poluare a solului și a apelor subterane.  Aceste locuri de depozitare a deșeurilor nu întrunesc standardele moderne de mediu în ceea ce privește amplasarea, proiectarea, construcția și exploatarea lor. Deși în ultimii ani au fost lichidate mai multe gunoiști neautorizate, totuși numărul acestora rămâne a fi considerabil.

MOLDPRES: Trei motive plauzibile pentru care cineva care ar dori să se stabilească în Moldova ar trebui să aleagă regiunea pe care o reprezentați?

M.P.: Regiunea de Dezvoltare Nord este, istoric, cea mai industrializată regiune a țării, unde există o multitudine de companii naționale și multinaționale, care oferă locuri de muncă remunerate avantajos și creștere profesională. Totodată, în nordul țării sunt instituții de învățământ superior, instituții medii de specialitate și profesional-tehnice, care oferă studii de calitate și diplome acceptate la nivel internațional. Pe lângă aceste avantaje, Regiunea de Dezvoltare Nord are numeroase locații turistice pitorești și multe produse ecologice. Localnicii și turiștii care ne vizitează regiunea pot savura produse naturale și se pot bucura de multe priveliști unice în lume.

MOLDPRES: În ce sectoare veți implementa noi proiecte? Care sunt prioritățile pentru perioada următoare?

M.P.: Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova va beneficia, în anul 2022, de 104,8 milioane de lei pentru implementarea a 11 proiecte de dezvoltare regională noi, incluse în Documentul Unic de Program pentru anii 2022-2024. Sumele vor fi alocate din FNDR.

În anul curent, urmează să valorificăm importante surse financiare pentru implementarea a cinci proiecte de aprovizionare cu apă și canalizare, cinci proiecte de valorificare a patrimoniului istoric și de revitalizare a zonelor urbane și un proiect de valorificare a infrastructurii de afaceri.

De asemenea, cu suportul Uniunii Europene, în perioada următoare urmează să finalizăm două proiecte de eficientizare energetică a două instituții de învățământ din regiune, în satul Flămânzeni, Sângerei, și în municipiul Bălți, precum și un proiect în domeniul alimentării cu apă și canalizare la Edineț.

Principalele obiective ale ADR Nord pentru anul 2022 sunt: asigurarea accesului la servicii și utilități publice de calitate; facilitarea creșterii economice și atragerea investițiilor în regiune. Totodată, vom continua să valorificăm relațiile pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului cu partenerii noștri și vom fi deschiși spre noi colaborări.

Toate aceste obiective se regăsesc în Programul Operațional Regional Nord, noul document de programare strategică elaborat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord pentru următorii trei ani (2022-2024). Documentul urmărește creșterea competitivității și dezvoltări durabile a Regiunii de Dezvoltare Nord, ajustarea disparităților și sporirea calității vieții cetățenilor. Programul urmează să fie supus consultărilor publice și aprobării de către membrii Consiliului Regional pentru Dezvoltare Nord.

MOLDPRES: Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim mult succes.