Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia își sărbătorește cea de-a 75-a aniversare
07:20 | 29.03.2022 Categorie: Cultură
Chişinău, 29 mar. /MOLDPRES/. Dirijorul şi compozitorul Vasile Goia, Artist al Poporului, preşedinte al Societății de impresariat artistic „Art Goya International” și director al Festivalului Internațional „Regina Vioara”, își sărbătorește astăzi cea de-a 75-a aniversare, informează MOLDPRES.
S-a născut la 29 martie 1947, la Sângereii Vechi, judeţul Bălţi, astăzi raionul Sângerei, într-o familie de lăutari. Face parte din dinastia Goia, care a dat lumii trei dirijori: fraţii Pavel, Dumitru şi Vasile Goia. A studiat la Şcoala de muzică „E. Coca”, la Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” (1961-1965), cu profesorul Loghin Ţurcanu (armonia). Şi-a continuat studiile la Institutul Muzical-Pedagogic „Gnesin” din Moscova (1966-1971), cu profesorii Cernov, Alekseev (polifonia şi armonia), Leo Ghinsburg şi Dmitri Kitaenko (dirijare).
Prima orchestră „Viorica” a fondat-o pe când îşi făcea studiile la Moscova. Aceasta a fost formată, în 1967, din studenţi moldoveni aflaţi la studii în capitala URSS. Solistă era cunoscuta actriţă şi cântăreaţă Marica Bălan. În timpul vacanţei, concertau prin țară. Aveau în program perle din folclorul românesc: „Hora Stacatto”, „Hora Mărţişorului”, „Hora în şapte scări”, „Hora Fortuna” de Grigoraş Dinicu. „De fapt, şcoala mea a fost la Radio Bucureşti, dar cea pe viu am trecut-o la tatăl meu, Simion Goia, cunoscut lăutar în centrul şi nordul Moldovei”, menţiona într-un interviu Vasile Goia. De la Serghei Lunchevici şi Isidor Burdin a învăţat cum să facă aranjamente folclorice.
În anii 1971-1973, 1978-1980, 2016-2022, Vasile Goia a fost prim-dirijor al orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii din Chişinău. Ulterior a devenit director muzical al Teatrului „Luceafărul” (1975-1978, 1980- 1986), director al Orchestrei de muzică populară „Mioriţa” a Casei orăşeneşti de cultură din Chişinău (1980-1986), fondator şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Doina Moldovei” a Centrului tineretului din Chişinău (1987-1993).
A orchestrat numeroase creaţii populare: „Sârba-n trei ciocane”, „Sârba lui Heraru”, pentru orchestră; „Doina badei”, „Ruseasca” pentru taragot. A scris o suită de melodii populare pentru ţambal, muzică pentru teatru şi film.
