Zinaida Popa: Cea mai mare pandemie este cauzată de bolile netransmisibile

Chişinău, 8 sep. /MOLDPRES/. În perioada 5-11 septembrie, Republica Moldova participă la Săptămâna globală de acțiuni pentru prevenirea bolilor netransmisibile (BNT), iar programul evenimentului prevede mai multe acțiuni de mobilizare comunitară și de sensibilizare a societății privind povara BNT. Cum trăiește şi ce mod de viaţă a adoptat o femeie care a trecut experiența unei tumori la cap, a aflat echipa MOLDPRES, într-o deplasare în cadrul campaniei.

Este vorba de Zinaida Popa, în vârstă de 67 de ani, din localitatea Peresecina, raionul Orhei. De profesie este pedagog şi deja de zece ani după pensionare activează în calitate de psiholog la şcoala din sat, mamă a trei copii şi bunică a doi nepoţi.

Cancerul nu e neapărat o condamnare

„Am un an şi patru luni, de când trăiesc perioada postoperatorie după ce mi-a fost depistată o tumoare la cap, sunt într-un program de tratament pentru bolile netransmisibile (BNT), necesar în cazul meu.

Tumoarea mi-a fost identificată, după ce am avut o cădere în leşin acasă. A fost o situaţie ieşită din comun şi n-am ezitat să fac investigaţiile necesare, care au arătat o tumoare la cap. Chiar dacă în formă benignă, diagnosticul a fost înspăimântător, mai ales pentru membrii familiei şi în special pentru că a fost aflată într-o perioadă deosebit de complicată, când era în toi pandemia de COVID-19, iar sistemul sănătăţii avea de înfruntat şi alte provocări, legate de noul coronavirus,  învăţând practic din mers.

Am acceptat operaţia şi tratamentul pe care l-am primit la un spital de neurochirurgie, o opţiune clinicii oncologice pe care n-o regret. Am reuşit şi până la operaţie, şi după, să păstrez prezenţa de spirit, optimismul, încrederea în puterea medicilor, în Dumnezeu şi în sine, însă, desigur, cel mai mare ajutor şi susţinere am avut-o de la familie şi oameni apropiaţi. Iar dorinţa de a nu-mi îndurera copiii şi soţul a fost poate cea mai tare motivaţie.

La aproape un an şi jumătate de la operaţie mă simt foarte bine, sunt aptă de muncă şi cu poftă de viaţă, reuşesc să-mi îndeplinesc misiunile de serviciu, mă simt necesară şi împlinită”, povesteşte Zinaida Popa.  

Medicamentele, la pachet cu modul sănătos de viaţă

Cu toate acestea, doamna ştie că trebuie să  fie responsabilă şi cu grijă faţă de sine şi propria sănătate: „După operaţia pe care am suportat-o este nevoie de evidenţă strictă la medic, cu urmarea unei scheme de tratament specific diagnosticului. O bună parte din tratament mi-o asigură poliţa medicală, însă nu mă bizui doar pe remediul medicamentos prescris de doctor.

Am adoptat un mod sănătos de viaţă, care include şi sport, şi alimentaţie echilibrată, eliminând factorii nocivi pentru organizm, cum ar fi zahărul, carbohidraţii şi glucidele în exces. La început aveam regim doar eu, însă cu timpul s-au adaptat şi cei de-ai casei la alimentaţia sănătoasă”.

Potrivit Zinaidei Popa, asta nu înseamnă că a renunţat la plăceri. „Bunăoară, o dată la trei luni putem să ne permitem cartofi prăjiţi cu ochiuri şi murături, care ne plac foarte mult, dar este vorba de ceva periodic şi rareori, doar cât să ne împlinim pofta şi să avem bucurie de la masă, ceea ce nu înseamnă că nu avem satisfacţie şi de la regimul nostru obişnuit, cu bucate fierte, coapte, înăbuşite, preparate la abur etc. Azi sunt o sumedenie de reţete dietetice, de bucate gustoase, apetisante şi folositoare. Şi gimnastica. Gimnastica este deja un detaliu important în viaţa mea. Dimineaţa o încep cu exerciţii fizice, asta mă ţine în formă şi mă face să am o frumoasă stare de bine cu poftă de muncă. Acesta este un moment foarte important, pentru că munca constă în a-i ajuta pe alţii, or, asta înseamnă că în primul rând starea mea trebuie să fie pozitivă”, afirmă femeia.

Soluţii pentru a rezista

„Când am fost diagnosticată cu cancer, sigur că am avut frisoane şi temeri. Nimeni nu poate primi cu bucurie aşa veşti. Mai ales că până la primul leşin nu avuserăm nici un fel de simptome, nimic nu m-a pus pe gânduri referitor la starea de sănătate. Dar  am înţeles una – ca să depăşeşti astfel de crize e nevoie de speranţă de viaţă, motivaţie, iar dacă n-o ai, atunci o găseşti, încredere absolută într-un final fericit şi multă dragoste şi atenţie din partea celor apropiaţi şi dragi. Fiind internată pentru operaţie, am avut nişte zile de pregătire, care nu pot să nu fie stresante şi chinuitoare. Însă am găsit soluţia de a mă lua cu alte gânduri – brodam cu mărgele, lucru susţinut de medic, care a înţeles că e un remediu liniştitor perfect şi vizitele le începea cu rugămintea să-i arăt ce-am făcut peste zi. Au fost cazuri când a trebuit să-mi aplic capacităţile şi priceperile de psiholog, când vedeam alte paciente care se descurcau mai greu cu situaţia. Acum ştiu sigur că gândul bun şi vorba potrivită, la un loc cu compasiune şi înţelegere pot face minuni”, îşi aminteşte profesoara de la Peresecina.

O altă latură benefică a fost că la momentul depistării nefastului diagnostic, doamna Popa era implicată într-un proiect comunitar de promovare a vieţii sănătoase şi active: „Şi asta m-a obligat să fiu un exemplu. Atât în perioada până la operaţie, când era vorba mai mult de partea emoţional-spirituală, cât şi după operaţie, când după intervenția cu succes deja trebuia să depun eforturi eu însămi, pentru a menţine şi consolida principalul rezultat.  Forţa exemplului propriu e foarte valoroasă şi eficientă. Omul poate citi în internet, vedea la televizor, dar dacă are în faţă omul concret care s-a ciocnit cu situaţia concretă şi care-şi împărtăşeşte propria experienţă, nivelul de credibilitate e incomparabil mai mare. Iată de ce văd foarte necesare programe comunitare, locale, regionale, prin care lumea să înveţe a învăţa să trăiască. Să trăiască bine, productiv, sănătos şi frumos. Oamenii îs diferiţi, fiecare caz e individual şi aparte în funcţie de caracter şi obişnuinţe, or, de cele mai multe ori abordările trebuie să fie diferite ca scop, trăire şi efect. În prezent, sistemul medical din ţară este destul de pregătit să acorde o asistenţă de profil competentă, profesionistă şi calitativă. Dar numai sfatul doctorului nu este mereu suficient. În sănătate e ca la înec – salvarea vine de cele mai multe ori de la cel care se îneacă. Vine un moment, o secundă, când totul e în mâinile lui – la propriu”.

Prevenirea poate salva vieţi

Femeia susţine că prevenirea BNT nu este complicată, însă poate salva de la consecinţe destul de urâte: „Trebuie să ai grijă ce mănânci, ce consumi, să te mişti, să renunţi la obiceiuri vicioase, să te îngrijeşti de curăţenia fizicului şi sufletului, să fii în activitate, mai ales dacă-i cea care-ţi place şi astfel pot fi evitate multe finalităţi urâte.  Cu disciplină, autocontrol şi dorinţă, toate sunt posibile”.

Mesaj pentru autorităţi şi cetăţeni

În Săptămâna globală de prevenire a bolilor netransmisibile, Zinaida Popa are un mesaj şi pentru cetăţeni, şi pentru autorităţi: „În ultimul timp se vorbeşte des şi de pe diferite platforme despre pandemie, însă cea mai mare pandemie este cauzată de bolile netransmisibile. Profilaxia, informarea corectă şi permanentă, implicarea în activităţile de prevenire a persoanelor care au un nume, o reputaţie şi un cuvânt cu greutate în societate, promovarea încă de pe băncile şcolii a modului sănătos de viaţă şi multe altele ar fi nişte soluţii foarte bune pentru a avea o societate mai sănătoasă şi protejată. Este păcat că mulţi oameni nu ştiu să se păzească şi să aibă grijă de sine de la frageda tinereţe. Iar ca urmare iese că până la 30-40 de ani omul trăieşte fără frână, încearcă de toate, iar după 45 are glicemie mărită, hipertensiune, maladii cronice de rinichi, ficat etc. Pentru ca să aibă un comportament adecvat şi să ia deciziile corecte, omul trebuie să fie informat, or, aici este nevoie de programe de stat şi la nivel local, care să fie interesante şi atractive pentru populaţie. Să se lucreze cu elevii, cu tinerii, cu femeile gravide care trebuie să ştie că copilul din burta mamei trebuie să fie pregătit să intre într-un mod de viaţă protejat şi sigur.  Statul trebuie să ştie că în cazul BNT nişte măsuri preventive, de anticipaţie, de conştientizare şi sensibilizare, pot fi cu bătaie lungă şi aigura o generaţie tânără cu alte priorităţi în modul de trai”.

Cele mai cost-eficiente investiții în BNT sunt așa numitele „best byes” ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care sunt argumentate de faptul că 80% din BNT pot fi prevenite. Milioane de vieți pot fi salvate prin reducerea factorilor de risc și prin crearea unor medii ce promovează sănătatea.

Adoptarea alimentației sănătoase, începând cu reducerea consumului de sare, zahăr şi grăsimi-trans; renunţarea la consumul de tutun; reducerea consumului de alcool; practicarea regulată a activității fizice și îmbunătățirea calității aerului sunt doar câteva dintre intervențiile ce se cer în prevenirea BNT. Aceste intervenții necesită în medie 0,84 dolari SUA suplimentar pe an/per persoană în țările cu venituri mici și medii și au un randament de 7 dolari pentru fiecare dolar investit. Asta înseamnă că, făcând investiţii minime pot fi evitate cheltuieli mult mai mari. „Numai aşa, cu susţinerea autorităţilor centrale şi locale, cu implicarea comunităţii şi responsabilizarea fiecărui cetăţean în parte, avem şanse să ajungem o ţară care ar face parte din topul statelor sănătoase şi cu o mare speranţă de viaţă”, a rezumat Zinaida Popa, pentru MOLDPRES.

Cu suportul proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției în 16 comunități din opt raioane sunt organizate acțiuni de mobilizare comunitară, ce includ lansări de programe de autoîngrijire a bolilor cronice, organizarea spațiilor de agrement și activitate fizică la nivel comunitar, a festivalurilor gastronomice.

„Bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, hipertensiunea, cancerul, bolile respiratorii cronice, diabetul, bolile mintale și afecțiunile neurologice, bolile de rinichi cronice și altele sunt doar o parte din BNT. La nivel global opt din zece decese (78%) sunt cauzate de BNT. În Republica Moldova, nouă decese din zece (89%) sunt provocate de BNT”, arată un comunicat al programului Viaţă sănătoasă.

Săptămâna globală de acțiuni în BNT este o campanie inițiată pentru a crește gradul de conștientizare de către societate a nevoii de a da prioritate urgentă finanțării prevenirii și controlului BNT și de a construi sisteme de sănătate reziliente care să nu lase pe nimeni fără asistența necesară. Campania este organizată la nivel global al cincilea an consecutiv de NCD Alliance (Alianța BNT).

Reporter: Lilia Grubîi

Reporter foto: Mihai Vengher