Secretarul General al NATO a anunțat discuții cu privire la țintele cheltuielilor militare

Bruxelles, 3 ian. /MOLDPRES/. Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice a anunțat că țările membre NATO vor discuta în lunile următoare despre ţintele privind cheltuielile militare, în contextul în care mai multe state aliate au cerut ca nivelul bugetului militar de 2% din PIB să devină un prag minim, relatează MOLDPRES cu referire la Agerpres.

Stoltenberg, într-un interviu publicat marţi, 3 ianuarie, de o agenţie de presă germană spune că ''unii aliaţi sunt fermi în favoarea transformării actualei ţinte de 2% într-un nivel minim''.

Preşedintele Consiliului Nord-Atlantic, înaltul oficial aliat va conduce aceste negocieri. Stoltenberg a anunțat că aliații ''se vor întâlni, vor avea întâlniri ministeriale, vor avea discuţii în capitale'', adăugând că este sigur că se va ajunge la un acord până la viitorul summit periodic al NATO, prevăzut pentru 11 şi 12 iulie în capitala lituaniană Vilnius.

Statelor membre NATO li se cere să se apropie până în 2024 de alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Obiectivul a fost convenit la summitul NATO din Ţara Galilor, desfăşurat în septembrie 2014, la câteva luni după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Șeful NATO nu a specificat care ţări au cerut ridicarea pragului cheltuielilor militare, dar recent Polonia, Lituania şi Marea Britanie s-au pronunţat în favoarea adoptării unor ţinte mai stricte, în contextul agresiunii militare nejustificate şi neprovocate declanşate de Rusia contra Ucrainei vecine.

Germania şi alte ţări, precum Belgia şi Canada, s-ar opune acestei abordări. Până în prezent, ele au cheltuit pentru apărare semnificativ mai puţin decât 2% din PIB, cum este cazul Germaniei, care în 2022 a alocat 1,44% din PIB pentru domeniul apărării.

În timpul mandatului fostului președinte american Donald Trump disputa privind bugetul alocat apărării de statele membre NATO a escaladat. Ex-șeful statului american a acuzat atunci aliaţi europeni, precum Germania, că nu îşi asumă responsabilităţi pe măsura avantajelor apartenenţei la Alianţă şi chiar a ameninţat cu retragerea Statelor Unite din organizaţie.