Comunicat de presă al Ministerului Culturii

Chişinău, 15 ian. /MOLDPRES/. Mesajul Ministrului Culturii, Sergiu Prodan, cu ocazia Zilei Naționale a Culturii

Dragi prieteni,

Stimați oameni de cultură,

Aș vrea să încep acest mesaj cu o urare: să avem un an care să ne fie cu Pace, cu vise împlinite și cu bucurii.

Sărbătorim astăzi Ziua Națională a Culturii, în ziua de naștere a Marelui nostru poet Mihai Eminescu. O unire frumoasă a acestor două sărbători chiar la început de an este un omagiu adus memoriei celui mai mare poet național, și propune ca temă de reflecție rolul pe care cultura îl are în păstrarea și cultivarea identității noastre naționale.

Îmi amintesc cum era această zi cu un an în urmă, când trăiam vremuri pline de speranță după 2 ani grei de pandemie, care au dat peste cap activitatea instituțiilor de cultură și i-a pus în situație grea pe artiști.  Ne întorceam în sălile de spectacole și concerte, ne pregăteam să participăm la festivaluri, târguri și expoziții. Făceam planuri  pentru dezvoltarea culturii noastre naționale.

Nimeni nu bănuia însă că în foarte scurt timp  vom fi zguduiți de drama unui război care va face ravagii în țara vecină și care va naște o nouă mare criză socio-economică în întreaga Europă.

Dragi prieteni, nu sunt sigur că în acel sfârșit de februarie, când eram speriați și derutați, ne-am propus să rezistăm prin cultură. Dar empatia, dorința de a ajuta, de a supraviețui și de a crea ne-a condus spre unitate.

Bibliotecile au devenit centre de suport pentru refugiați, pentru copiii refugiați, dar și pentru oamenii din localități care încearcă să facă față noilor tehnologii în condițiile crizei energetice. Sălile de spectacole și concerte au dăruit clipe  scurte de bucurie celor care și-au pierdut casele, familiile și liniștea. Artiștii au demonstrat rolul esențial al culturii în promovarea mesajului păcii.

În pofida condițiilor grele, în acest an am reușit să finanțăm noi spectacole care s-au jucat cu sălile pline, să susținem mult mai multe evenimente și proiecte culturale, să aducem pe scenele moldovenești tot mai mulți artiști renumiți din diasporă, care au bucurat publicul alături de artiștii din Moldova.

În acest an, cinematografia națională a făcut un salt impresionant în direcția reconfirmării valorii sale, aducând cel mai mare număr de spectatori în sălile de cinema la un film autohton, dar și, cucerind publicul și criticii la festivalurile internaționale de film.

Artiștii independenți au putut crește calitatea dar și numărul proiectelor, beneficiind de o susținere a statului de unu șu jumătate ori mai mare decât în anii precedenți. 

Tot din dorința de unitate, într-o lume care se află în continuă mișcare, facem tot ce putem ca să depozităm în memoria colectivă și să transmitem prin moștenire valorile culturale din trecut. E greu să naști creații noi dacă nu ai primit prin educație ceea ce au lăsat generații de „ai tăi”. Arta cămășii cu altiță, element de identitate națională pe ambele maluri ale Prutului, a dăruit una din cele mai mari bucurii din acest an, fiind inclusă la 1 decembrie în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Este rezultatul unei munci meticuloase a celor două echipe de experți de la Chișinău și București, a tuturor celor care au promovat portul național, dar în primul rând a celor care au păstrat și au transmis în comunități largi arta cămășii cu altiță.

Protejând și dezvoltând valorile spirituale naționale, avem sarcina să nu uităm de tendințele actuale ale umanității. Adică, păstrând trecutul, trebuie să privim în viitor.

De aceea, anul acesta ne-am implicat în elaborarea și susținerea programului național de dezvoltare al industriilor creative „Moldova Creativă”, program care va permite tinerilor să-și dezvolte și să-și valorifice creativitatea aici, acasă, fără a fi impuși de condiții economice să caute un viitor mai sigur în altă parte.

Anul acesta începem să descoperim trecutul cu instrumente din viitor.

Programul Muzeele Viitorului e gândit astfel încât artiștii digitali să formeze echipe mixte cu muzeele din R. Moldova, pentru a câștiga inimile generațiilor noi.

După 2 ani de pandemie, s-a redeschis salonul internațional de carte Bookfest, care a pus la dispoziția iubitorilor de carte peste 30 000 de volume  în limba română. Și pentru a celebra cartea, din acest an vom sărbători pe 14 februarie Ziua Lecturii.

Altă mare bucurie a acestui an este lansarea programului național „Voucher cultural”. Peste 45 000 de tineri care au împlinit vârsta de 18 ani pot beneficia de câte 1000 de lei pentru a merge la teatru, film sau concert, sau pentru a-și cumpăra cărți.

Dragi prieteni,

Ziua Națională a Culturii este un moment în care privim la ceea ce s-a făcut dar și la ceea ce avem de realizat. Dorința mea cea mare este să reușim în anul ce urmează să întreprindem pași la nivel de politici publice și să implementăm acțiuni concrete, pentru a crește valorile culturale în țară, dar și să îmbunătățim condiția omului de cultură în Republica Moldova. Și împreună să schimbăm  accentele în materie de educație moral-spirituală a neamului. 

La Mulți Ani!

La Mulți Ani, dragi oameni de cultură!