Catolicii sărbătoresc Învierea Domnului

Vatican, 9 apr. /MOLDPRES/. Biserica Romano-Catolică celebrează Învierea Domnului duminică, 9 aprilie, în timp ce Biserica Greco-Catolică şi credincioşii de rit bizantin pe 16 aprilie, transmite AGERPRES, preluat de MOLDPRES.

În Duminica Învierii Domnului, papa Francisc prezidează Sfânta Liturghie a Paştelui în Piaţa Sfântul Petru, iar la ora 12.00, de la balconul central al bazilicii vaticane, prezidează tradiţionala ceremonie a mesajului pascal "Urbi et Orbi", care se încheie cu rugăciunea antifonului marian pascal "Regina Coeli" - "Bucură-te, regina cerului".

În acest an, Biserica Romano-Catolică a sărbătorit în perioada 6-8 aprilie, cele trei zile sfinte care precedă marea sărbătoare a Sfintelor Paşti.

Cu Liturghia celebrată în seara zilei de Joia Sfântă, Biserica începe triduumul pascal şi celebrează Cina de pe urmă. La această sfântă Liturghie sunt amintite în mod deosebit: instituirea Euharistiei, instituirea Preoţiei şi porunca Domnului referitoare la iubirea fraternă. Ritul spălării picioarelor, care prin tradiţie se face în această zi, vrea să semnifice slujirea şi caritatea lui Hristos, care a venit "nu pentru a fi slujit, ci pentru a sluji" (Mt 20, 28). 

Vinerea Pătimirii Domnului este zi de penitenţă obligatorie în toată Biserica. În după-amiaza acestei zile are loc celebrarea pătimirii Domnului.

În ziua care precede sărbătoarea Învierii Domnului, Sâmbăta Sfântă, Biserica se află în tăcere căci Hristos este în mormânt. Nu este nici o celebrare. Toţi sunt invitaţi să mediteze la pătimirea şi moartea Lui.

Urmează Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.

Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor sunt evenimentele care stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte.

Procesiunea din noaptea Învierii trebuie să se facă cu lumânarea pascală, semnul Învierii Domnului. Iar această lumânare trebuie făcută din ceară şi nu din alte materiale, în fiecare an să fie nouă, unică, destul de mare, pentru a putea evoca faptul că Hristos este lumina lumii.

Vigilia pascală, celebrată în noaptea de Paşti, exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Hristos Înviat. Noaptea de sâmbătă spre duminică este o "priveghere în cinstea Domnului" (Ex 12,42).

Întreaga celebrare a vigiliei pascale trebuie să se desfăşoare în timpul nopţii, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopţii şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică.

Liturghia zilei Sfintelor Paşti, din ziua de duminică, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar.

"Celebrarea Paştelui continuă în timpul pascal. Cele 50 de zile care urmează după Duminica Învierii, până la Duminica Rusaliilor, se celebrează în bucurie ca o singură zi de sărbătoare, ba mai mult, ca 'marea duminică'".

În 2022, în ziua de 17 aprilie, în Piaţa San Pietro, papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie a Duminicii Învierii pentru aproximativ 50.000 de persoane strânse în Piaţa San Pietro - prima Liturghie de Paşti cu public după doi ani de restricţii impuse de pandemia Covid-19. Papa Francisc a participat, de asemenea, la "Resurrexit", un ritual străvechi de cinstire a unei icoane a Mântuitorului. 

Foto: vaticannews.va