CSJ a anunțat că a reținut probleme de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting

Chişinău, 2 aug. /MOLDPRES/. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a venit în această seară cu o reacție referitor la cele 21 de cauze de contencios administrativ inițiate de candidații la CSP și CSM în care a anunțat că a “reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting, atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale”, comunică MOLDPRES.

După mai multe critici, CSJ a venit cu precizări la acest subiect. Astfel, în documentul trimis de Direcția monitorizare și relații cu publicului a CSJ se spune că, la data de 1 august 2023, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a emis decizii irevocabile de admitere a acțiunilor în 21 de cauze de contencios administrativ, inițiate de judecători, procurori şi reprezentanți din partea societății civile, candidați la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.

„Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a efectuat un control judecătoresc efectiv asupra problemelor de fapt şi de drept relevante evaluării şi deciziilor emise de Curte. Astfel, pornind de la principiul supremației legii în activitatea Comisiei de Pre-Vetting (art. art. 21, 36 din Codul administrativ), Curtea Supremă de Justiție a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale. Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting şi a dispus reevaluarea candidaților, deoarece încălcările sunt similare, pornind de la:  interpretarea eronată a normelor de drept material care reglementează evaluarea, în special a conceptelor juridice nedefinite, care formează baza legală a emiterii deciziilor Comisiei de evaluare; stabilirea greșită a faptelor şi aprecierea lor neobiectivă; tratament inegal pentru faptele similare; ingerință în drepturile judecătorilor, procurorilor, şi altor candidați contrare principiului proporționalității; exercitarea greșită a discreției procedurale; înfrângerea securității raporturilor juridice; încălcarea garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată şi imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării de fapt şi dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor; încălcarea protecției legitime în activitatea autorităților publice care s-au relaționat anterior cu candidații în instrumentarea diferitor raporturi juridice cu candidații supuși evaluării; neaplicarea principiilor şi normelor care formează dreptul la o bună administrare; interpretarea normelor juridice cu efect retroactiv şi defavorabil candidaților, dar și alte încălcări”, se spune în comunicat.

Conform sursei citate, CSJ a subliniat în fiecare decizie, că orice lege, inclusiv şi Legea nr. 26/2022 trebuie interpretată şi aplicată ținând cont de realismul juridic, adică în contextul social-economic al Republicii Moldova, care s-a perpetuat de la Declararea Independenței până la adoptarea Legii nr. 26/2022, în care au habitat şi viețuiesc judecătorii, procurorii ca şi restul funcționarilor şi cetățenilor.

„Curtea Supremă de Justiție s-a detașat de orice influență inclusiv politică şi a pus în balanța justiției faptele şi legile obiectiv, ținând cont de Supremația Legii, Separația Puterilor în Stat, demnitatea omului în general şi a celei de judecător şi procuror în special. Deciziile Curții Supreme de Justiție sunt irevocabile, obligatorii şi urmează fi executate conform legii. Ele pot fi criticate în diferite articole, monografii şi alte lucrări științifice. Curtea Supremă de Justiție recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată”, se mai spune în comunicat.

Pe 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), după cum urmează: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting. Ulterior deciziilor CSJ au venit cu reacții politicieni dar și Comisia Pre-Vetting.