Vasile Botnari: “Este extrem de important ca investițiile în infrastructura de transport să continue în ritm accelerat”

Chişinău, 1 apr. /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS MOLDPRES de către Vasile Botnari, ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor 

Întrebare: Dle Botnari, ați fost numit pentru a doua oară în funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Care sînt prioritățile pentru actualul mandat?

Răspuns: Să duc pînă la capăt reformele şi proiectele iniţiate în toate sectoarele din domeniul pe care îl gestionez. Desigur, vom lucra şi la lansarea noilor proiecte. Este extrem de important ca investițiile în infrastructura de transport să continue în ritm accelerat şi cred că în perioada ce urmează vom avansa semnificativ în această direcţie. 

Î: Ați declarat, în cadrul unei conferințe, că anul acesta vor fi semnate contracte pentru reabilitarea şi construcţia a 330 km de drum. Care vor fi traseele principale și de unde veți obține fondurile? 

R: În planul de licitaţii pentru anul 2015 este inclusă reabilitarea mai multor trasee naţionale care asigură tranzitul internaţional. Vorbesc despre  finalizarea reconstrucţiei drumului Bălţi-Sărăteni, care a rămas nereparat pe o porţiune de 30 de kilometri. Pentru acest segment de drum, recent, „Administraţia de Stat a Drumurilor” a semnat un contract în valoare totală de 36,3 milioane de euro cu o companie de construcţii din Portugalia. Mulţi ne-au întrebat din ce cauză nu a fost inclus acest segment atunci cînd a fost reabilitat întreg traseul de la Chişinău pînă la Bălţi. Problema era în alunecările de teren, cărora este supus acest drum. Într-un final, s-a decis să alegem varianta consolidării terasamentului prin construcția piloților forați cu diametrul de 1,2 metri, similar celor de pe traseul Sărăteni-Soroca. Pe unele sectoare drumul va fi supralărgit pînă la trei benzi și construit sistem rutier nou. Vor fi amenajate intersecțiile, demolate şi construite podeţe, construite sistemele de colectare şi evacuare a apelor subterane și de suprafață. 

Tot anul acesta vom demara reabilitarea pe traseele Bălţi-Făleşti-Sculeni, Hînceşti-Leova-Cahul, Soroca-Arioneşti, Chişinău-Porumbrei-Cimişlia, Chişinău-Dubăsari-Poltava, dar şi construcţia drumurilor de ocolire pentru localitățile Comrat, Cimişlia, Slobozia Mare, Vulcăneşti, Bahmut. Aş menţiona că, în cadrul realizării proiectelor de reabilitare a reţelei rutiere, punem un accent deosebit pe construcţia drumurilor de ocolire a localităţilor pentru a redirecţiona la maxim transportul greu. 

Pentru reabilitarea celor 330 de kilometri avem asigurată finanţare în valoare de 287 milioane de euro din creditele de cîte 150 milioane de euro acordate în 2013 de BERD şi BEI. De asemenea, sîntem la ultima etapă pentru obţinerea unui grant de 15 milioane euro din partea Comisiei Europene. 

Acestea sînt ultimele lucrări pe care le vom licita din finanţarea oferită anterior de către BERD, BEI şi CE, iar la moment discutăm cu partenerii de dezvoltare pentru obţinerea de noi finanţări pentru drumuri.

Î: Unde vor fi investiți banii veniți din penalitățile impuse companiilor care nu s-au încadrat în timp cu lucrările?

R: Aş vrea să subliniez că întîrzierile sînt un fenomen extrem de negativ, care ne afectează mult, iar acumularea banilor din penalităţi nu este obiectivul nostru. Scopul este să deprindem companiile care cîştigă licitaţiile să îndeplinească lucrările la timp. Altfel spus, penalitățile nu sînt decît o pîrghie pe care o folosim pentru a influenţa companiile să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale. 

Totuşi, pentru că au fost acumulate aceste sume foarte mari din penalităţi, de comun cu BERD, am ajuns la înţelegerea de a le direcţiona pentru achitarea lucrărilor de proiectare a drumurilor noi, astfel ca ulterior să putem obţine mai uşor finanţare. În total, pînă la acest moment, companiilor de construcţii le-au fost calculate penalităţi pentru întîrziere în sumă de 4,2 milioane de euro. Din această sumă, circa două milioane de euro deja au fost reţinute, bani care vor fi folosiţi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare pe 500 de kilometri de drum. Tot din aceşti bani vom elabora studiul de fezabilitate şi proiectele pentru construcţia drumului de ocolire a municipiului Chişinău, pe porţiunile noi, care nu există.  

Î: Cum va arăta șoseaua de ocolire a municipiului Chișinău și cînd va putea fi dată în exploatare?

R: Consider că existența unei centuri de ocolire a Chișinăului a devenit o necesitate absolută și ar soluționa parțial problema supra-aglomerării transportului în capitală.

Pentru ca cetățenii să poată beneficia de această șosea de ocolire cît mai rapid, am decis să ne mișcăm în două direcții concomitent. Pe partea de est a șoselei, am demarat pregătirile pentru a reabilita traseele existente, cu supralărgire pînă la patru benzi, pe care să le aducem la standarde europene. Lucrările de reconstrucție a drumului vor demara în primăvara aceasta, astfel ca în 2016 să fie dați în exploatare primii 33 de kilometri din drumul de ocolire al capitalei.

Concomitent, finalizăm aspectele ce țin de proiectarea drumului pe porțiunile inexistente. Este vorba de un segment cu lungimea de aproximativ 35 de kilometri. Pregătim procedurile pentru a începe elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectelor. Sînt etape pe care vrem să le finalizăm pînă la finele anului 2015, cînd va demara construcția propriu-zisă. Pe partea de vest a centurii se propune construcţia unui drum nou de la Tohatin, Coloniţa, Revaca, Ialoveni. 

Î: Ce sumă este preconizată pentru construcția acestei șosele și de unde veți obține fondurile?

R: Investiția totală pentru șoseaua de ocolire se estimează la peste 200 milioane de euro, dintre care avem disponibilă o finanțare cumulativă oferită de partenerii europeni în valoare de aproximativ 52 milioane de euro, inclusă în Planul de achiziţii pe anul curent.

Conform conceptului, centura este divizată în șase sectoare, trei dintre care pe partea de sud-est a Chişinăului sînt deja incluse în planul de finanţare pentru 2015-2017 în cadrul programului de reabilitare a drumurilor naţionale. Pentru cei 24 de kilometri de drum sînt în curs licitaţiile, iar investiţia se ridică la 53 milioane de euro. 

Pentru încă 38 de kilometri de drum, dintre care 29 de kilometri urmează să fie construiți de la zero, sîntem în căutarea unei investiţii de circa 170 milioane de euro. 

Î: Cu cît se va majora taxa pentru drumuri și de ce este necesară această acțiune? 

R: Politica bugetar-fiscală a Ministerului de Finanțe are în vedere pentru acest an mărirea taxei de drum cu 50%. Banii rezultați din această majorare vor fi redirecționați pentru repararea drumurilor locale, cele dintre sate şi din intravilanul localităţilor, care sînt într-o stare jalnică. Am reușit anul trecut să asfaltăm drumuri în peste 700 de sate ale Moldovei și ne-am bazat în premieră pe Fondul Rutier. Acest efort pentru satele moldovenești trebuie să continue și în 2015.

Moldova are nevoie de investiții pentru drumuri și de aceea avem nevoie de resurse suplimentare. Avem în acest an șansa de a obține finanțări importante de la partenerii noștri de dezvoltare, de exemplu BERD, iar sumele vor crește dacă reușim și noi să asigurăm o cofinanțare mai serioasă.

Creșterea taxei de drum va fi resimțită cel mai mult de către proprietarii de mașini scumpe, cu motoare cu volum mare, dar acest lucru este, cumva, normal. Persoanele cu venituri mari trebuie să contribuie mai mult la îmbunătățirea infrastructurii rutiere.

Î: În presă au apărut informații despre o posibilă concesionare a Căilor Ferate. Ce detalii ne puteți oferi în acest sens?

R: Sînt informaţii eronate, care sînt vehiculate intenţionat de anumite grupuri pentru a crea confuzii. Am spus-o de mai multe ori – Calea Ferată este o întreprindere strategică pentru Republica Moldova şi nu este supusă nici privatizării, nici concesionării. Cel puţin pentru viitorul apropiat nici nu se examinează un asemenea scenariu. În acelaşi timp, depunem eforturi pentru atragerea investiţiilor atît de necesare pentru dezvoltarea sectorului feroviar.

Pentru reanimarea întreprinderii, Ministerul Transporturilor a inițiat o reformă amplă la CFM. O componentă importantă a Planului de reformă este modernizarea infrastructurii și a materialului rulant. Am apelat la suportul partenerilor de dezvoltare, care au exprimat disponibilitatea de a participa cu finanțare inițială de 105 milioane de euro. La prima etapă BERD va participa cu finanțare de 52,5 milioane de euro, chiar începînd cu anul curent. Există interesul și a BEI de a acorda un împrumut similar. Vorbim despre un împrumut oferit în condiții preferențiale. Pe lîngă aceasta, după aprobarea celor două credite, Comisia Europeană este disponibilă să acorde un grant de cinci milioane de euro. Aceste investiții sînt cele mai mari în sectorul feroviar din ultimii 25 de ani, iar în cazul implementării cu succes a primei etape, băncile au anunţat deja disponibilitatea de a extinde finanțarea. În acest fel, în primul rînd, vom spori semnificativ siguranța pe calea ferată. De asemenea, vom crește viteza de circulație a trenurilor și vom reduce timpul de deplasare a mărfurilor. 

Î: Ce companii de zboruri low-cost este posibil să mai atrageți în R. Moldova pe parcursul acestui an?

R: Datorită aderării la Spaţiul Aerian Comun European, Moldova are marea oportunitate de a-şi schimba status quo-ul pieţei aeriene, prin atragerea unui important flux de tranzit şi transformarea Aeroportului Internaţional Chişinău într-un hub regional. În scopul atragerii acestui flux de pasageri, noi, cei de la Ministerul Transporturilor, vom stimula în continuare intrarea pe piaţă a unor noi companii aeriene, care să aducă ieftiniri la prețul biletelor.

Odată cu intensificarea concurenței, dar și grație deschiderii zborurilor directe din Chișinău, companiile aeriene, deja prezente pe piaţă, vor fi nevoite să reducă preţurile, ca să facă faţă noilor cerinţe, iar transportul aerian va deveni tot mai accesibil pentru cetăţeni.

Î: Cum preconizați să dezvoltați transportul fluvial?

R: Cunoaşteţi că, în iulie 2013, a fost relansată, după 25 de ani de stagnare, navigația pe rîul Prut pînă la Cahul. În iulie 2014, a fost deschisă navigaţia pînă la Cantemir. Anul acesta vom  continua lucrările de amenajare a albiei rîului pentru a permite navigaţia pînă la Leova şi Ungheni. Preconizăm să curăţim şi albia rîului Nistru, pe care, de asemenea, să avem navigaţie.

Lansarea exportului pe cale navală este o alternativă mult mai ieftină pentru agricultori, care în anii precedenți se confruntau cu un deficit de vagoane marfare pentru exportul cerealelor pe cale terestră. În același timp, transportul pe cale navală este de șapte ori mai ieftin decît cel auto. Am continuat să lucrăm la modernizarea Portului Liber Giurgiulești și la creșterea capacității lui operaționale, inclusiv la infrastructura adiacentă, cum ar fi, de exemplu, calea ferată cu ecartament european și drumul de acces spre port.

(Reporter C. Russu, editor L. Alcază)