Discursul Prim-ministrului Chiril Gaburici privind angajarea răspunderii Guvernului, ţinut în plenul Parlamentului la 9 aprilie 2015

Stimate domnule Președinte al Parlamentului,

Stimați deputați,

Onorată asistență,

Am venit astăzi în fața Dumneavoastră pentru a prezenta proiectele de legi asupra cărora Guvernul și-a angajat răspunderea ieri.

Este vorba despre: Politica bugetar-fiscală; Legea bugetului de stat pe anul 2015; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2015.

Situația economică în care se află țara este una foarte dificilă. Fenomenele economice negative de la finele anului 2014, vor fi inevitabil resimțite și pe parcursul acestui an. Printre ele voi menționa: blocarea exporturilor unor categorii de produse în Federația Rusă; situația economică gravă din regiune, care a diminuat schimburile comerciale cu unii parteneri importanți ai Republicii Moldova; deprecierea semnificativă a mai multor valute din regiune, care a afectat mărimea remitențelor primite de la concetățenii noștri, în special de la cei care lucrează în Federația Rusă; situația dificilă creată în sistemul bancar; deprecierea accentuată a cursului leului față de principalele valute de referință; presiunile inflaționiste puternice resimțite în mai multe domenii ale economiei; ratele foarte înalte la dobînzi, ceea ce face foarte dificilă sau imposibilă creditarea întreprinderilor.

Astfel, așteptările și prognozele pentru acest an sînt considerabil mai puțin optimiste decît ne-am fi dorit. Conform prognozelor Ministerului Economiei, care au stat la baza acestui pachet de legi, produsul intern brut se va deprecia (în prețuri comparabile) cu 1% față de anul 2014. Inflația medie anuală va constitui 6,4%, iar cursul mediu anual al leului față de dolarul american va fi de 19,3 lei. De asemenea, se așteaptă o diminuare cu 10% a exporturilor și cu 15% - a importurilor.

De la învestirea Guvernului, principala prioritate pentru noi a fost și rămîne redresarea situației economice. Acum trebuie să luăm decizii ferme pentru a stabiliza situația. Astfel, apare necesitatea aprobării și implementării unui set de măsuri complexe care vor asigura utilizarea tuturor mecanismelor disponibile pentru depășirea crizei. Pentru aceasta este nevoie ca instituțiile statului să fie pe deplin funcționale.

Considerăm că pe primul loc în lista măsurilor anticriză, ce urmează a fi întreprinse, este aprobarea bugetelor și a politicii bugetar-fiscale pentru acest an. 

Principalele argumente sînt:

- Bugetele prevăd un șir de investiții și cheltuieli, unele dintre care vor avea drept efect impulsionarea economiei, îmbunătățirea condiţiilor pentru dezvoltarea durabilă ulterioară și crearea de noi locuri de muncă.

- Legislaţia fiscală afectează direct activitatea agenţilor economici. Sîntem deja cu cîteva luni bune în întîrziere faţă de etapele normale de derulare a acestui proces.

- Unele aspecte ale negocierilor cu partenerii de dezvoltare sînt condiționate de aprobarea bugetului. De asemenea, angajamentele statului referitoare la implementarea mai multor reforme este tergiversată de faptul că, în lipsa unui buget funcțional, instituțiile statului nu pot iniția procedurile de achiziții în aceste scopuri. Acest fapt va pune în pericol finanțarea externă.

- Acum, necesarul de cheltuieli al bugetelor este finanțat provizoriu la nivelul anului 2014. Dar, bugetul provizoriu nu acoperă majorările salariale asumate și ajutorul social pentru cetățenii care beneficiază de pensii sub 1500 lei pentru întregul an calendaristic și majorările de pensii de la 1 aprilie. De asemenea, situația macroeconomică și dinamica încasărilor bugetare este cu totul diferită față de anul trecut. Din acest motiv, fiecare zi de întîrziere a aprobării pachetului respectiv de legi crește riscul neîncadrării în parametrii bugetari planificați.

Din aceste considerente, am decis să optăm pentru angajarea răspunderii Guvernului, soluție care asigură o aprobare în termeni restrînși a acestui pachet de legi. Vreau să menționez că această decizie nu are intenția de a submina autoritatea sau atribuțiile Parlamentului. Tot ce ne dorim este să nu riscăm tergiversarea acestui proces și sperăm ca Parlamentul să aibă o implicare activă la rectificările ulterioare.

Politica bugetar-fiscală include un șir de măsuri, printre care aș dori să menționez cîteva: creșterea venitului personal scutit de impozitare de la 9516 lei la 10128 lei; extinderea restituirii TVA pentru investițiile în spațiile de producție; posibilitatea înregistrării benevole drept plătitor de TVA; micșorarea cotei accizului pentru păcură, în conformitate cu prevederile directivelor europene; excluderea impozitării veniturilor la valorile mobiliare de stat; deducerea parțială în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate de angajatori pentru primele de asigurare medicală facultativă.

Legea bugetului de stat pentru anul 2015 prevede un buget auster, din cauza situației economice descrise anterior. Se preconizează acumularea veniturilor în sumă totală de 30,3 miliarde de lei (cu o creștere de 9,5% față de anul 2014). Suportul financiar acordat de partenerii externi de dezvoltare se preconizează a fi în sumă de 2,7 miliarde lei, dintre care la susținerea bugetului vor fi direcționate 0,9 miliarde de lei, iar 1,8 miliarde de lei - la realizarea proiectelor comune cu partenerii de dezvoltare.

Pentru anul 2015, cheltuielile bugetului de stat se estimează în sumă totală de 34,3 miliarde de lei, cu un spor de circa 5,0 miliarde de lei sau 16,9 la sută faţă de cheltuielile executate în anul 2014.

Cheltuielile capitale se prevăd în sumă de 8,3 miliarde de lei, sau 24,2 la sută din suma totală de cheltuieli. În anul 2015, investiţiile capitale vor fi direcționate în agricultură, transporturi şi gospodăria drumurilor, complexul pentru combustibil şi energie, gospodăria comunală și cea de exploatare a fondului de locuinţe.

Deficitul bugetului public național în anul 2015 va constitui 4,5 miliarde de lei, adică 3,8% din PIB. Deficitul bugetului de stat va constitui 3,98 miliarde de lei, sau 3,4% din PIB.

Bugetul asigurărilor sociale de stat prevede venituri de 13,48 miliarde de lei, cu o creștere de 12% față de anul precedent. În structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile proprii constituie 67,4%, iar transferurile de la bugetul de stat – 32,6%. Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 sînt stabilite în sumă de 13,57 miliarde, în creștere cu 11,6% față de anul precedent.

În cheltuielile bugetului asigurărilor sociale a fost inclusă indexarea pensiilor de asigurări sociale cu 7,95%, în conformitate cu inflația prognozată și cu creșterea estimată a salariilor. Spre plata pensiilor de asigurări sociale vor fi direcționate 8,8 miliarde de lei, iar către indemnizații - 1,3 miliarde de lei.

Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor constitui 5,1 miliarde de lei, cheltuielile fiind de 5,2 miliarde de lei. Deficitul bugetului Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală va ajunge la 100 milioane de lei. Veniturile vor fi constituite din primele de asigurare achitate de angajatori și angajați, cîte 4,5 la sută, în sumă totală de 2,7 miliarde de lei, și transferurile de la bugetul de stat în valoare de 2,2 miliarde de lei. Am prevăzut includerea unor servicii medicale noi, extinderea listei medicamentelor compensate, precum şi majorarea ratei de compensare a acestora.

Stimați Domnilor deputați,

Onorată asistență,

Angajarea de răspundere pe acest pachet de legi este o necesitate stringentă pentru țară și pentru cetățenii Republicii Moldova. Avînd în vedere cele expuse, îmi exprim convingerea că înțelegeți importanța și necesitatea acestei decizii.

Vă mulțumesc pentru atenție și Vă urez sărbători luminoase!

(Editor A. Răileanu)