Reforma sistemului de pensii, colacul de salvare pentru un sistem în prag de colaps

Chişinău, 5 dec. /MOLDPRES/. Comentariul economic al Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES

Guvernul a anunțat o reformă ambițioasă a sistemului de pensionare. Este, de fapt, colacul de salvare a unui sistem aflat în prag de colaps, așteptat demult.  

Reforma sistemul de pensii va face acest sistem mai echitabil și sustenabil, iar statul va avea posibilitatea să plătească pensii decente astfel încît pensionarii să poată trăi din acești bani. Dacă nu facem această reformă, sistemul de pensii în 2-3 ani de zile în Republica Moldova cade, a declarat premierul Pavel Filip.

Sistemul public de pensii este o bombă cu ceas care va exploda mai devreme sau mai tîrziu, din cauza emigrării în masă a populației cu vîrstă apta de muncă, a ratei înalte a fenomenului de angajare informală și plata salariilor în plic, precum și îmbătrînirea accelerată a populației. Peste o treime din populaţie va avea peste 60 de ani pînă în 2050, dublu faţă de nivelul actual, potrivit estimărilor experților. Raportul dintre contribuabili la sistem și beneficiarii de pensii a coborît la 1,2 în 2014, iar situația va continua să se agraveze în condițiile în care numărul persoanelor în vîrstă creşte mai repede decît numărul persoanelor din alte categorii de vîrstă. Nivelul minim admisibil, conform practicilor internaționale, este de 4 contribuabili la 1 pensionar.

Emigrația masivă pune și ea presiune enormă pe sistemul de pensii. Numărul celor plecați peste hotare la muncă este comparabil cu numărul salariaților. Se resimte și efectul declinului demografic. Subminează sistemul și plata salariilor ”în plic”. În fondul social anual nu vin sute de milioane de lei, an de an se iau tot mai muți bani de la bugetul de stat pentru a face față obligațiilor sociale. Și acestea nu sînt unicele probleme. „Avem cel mai sofisticat şi discriminatoriu sistem de pensionare”, susţine Viorica Antonov, expert în politici sociale și dezvoltare. Una ţine de formula de calcul a pensiei, care este foarte sofisticată şi nu este sustenabilă. Cea de-a doua problemă e că avem foarte multe grupuri privilegiate în sistemul de pensii, care obţin pensii mult mai mari comparativ cu majoritatea persoanelor. Unii ridică o pensie de 10 mii - 20 mii de lei, iar 83 la sută din pensionari au o pensie ce nu acoperă nici minimul de existență.

Ce propune Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei? Proiectul prevede o nouă formulă de calcul a pensiei, pe înțelesul tuturor, care va face posibilă crearea unui nou serviciu (calculatorul online), ce va oferi cetățenilor posibilitate să-și calculeze viitoarea pensie.

De asemenea, se preconizează valorizarea veniturilor care au fost realizate după anul 1999 la nivelul veniturilor existente. Este, de fapt, o reevaluare a pensiilor, care, potrivit Ministerului Muncii, ar duce la majorarea cu 5-25 la sută a pensiilor. 

Se propune unificarea modalității de calcul a pensiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de cetățeni, deputați, membri de Guvern, funcționari publici, aleși locali, judecători, procurori și excluderea ”stagiului special” din sistemul public de asigurări sociale, pentru reducerea inechităților din sistem. Scopul acordării acestor priorități a fost aprecierea meritelor faţă de stat. Însă în condițiile trecerii la economie de piață aceste principii își pierd actualitatea.

Reforma are în vedere și majorarea vîrstei de pensionare de la 57 la 62 de ani pentru femei și, respectiv, de la 62 la 65 pentru bărbați, precum și a stagiului necesar de cotizare pentru femei de la 30 ani la 33 ani, iar pentru bărbați de la 33 ani la 36 an. În prezent, stagiul mediu de cotizare al femeilor este mai mic cu 25 la sută decît cel al bărbaților, în consecință femeile au o pensie mai mică în raport cu cea a bărbaților.

"Este necesar să ridicăm vîrsta de pensionare dacă dorim cu adevărat o garanţie că sistemul de pensii va fi sustenabil peste 25-30 de ani", au menționat în ultimii ani experți și străini.

Majorarea vîrstei de pensionare este, de fapt, piatra de încercare a reformei. Sindicatele, opoziția, dar și alții se opun vehement. O bună parte a populației nu va reuși să ajungă la vîrsta de pensionare, speranța de viață a persoanelor de vîrsta a treia este în scădere, afirmă oponenții reformei. Statisticile arată însă o altă situație. Speranța de viață este în creștere, deși aceasta s-ar dori mai mare, în 2015 durata medie a vieţii în Republica Moldova a constituit 71,5 ani, inclusiv la bărbaţi – 67,5 şi la femei – 75,5 ani. În al doilea rînd, majorarea censului de pensionare se va face treptat, pe parcursul a zece ani. Cert este că în comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est vîrsta de pensionare în Republica Moldova este la limita de jos pentru bărbaţi şi mai joasă în cazul femeilor.

Este adevărat că atît vîrsta de pensionare, cît și speranța de viață în Republica Moldova este mai joasă decît în țările europene. Însă și în aceste țări, ca Italia sau Spania, unde sistemul de pensii este apreciat drept o "bomba cu ceas", economiștii cer guvernelor să nu amîne reformele, în ciuda riscurilor politice. Majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est planifică o majorare a vîrstei de pensionare în următorii 10 ani, în special este prevăzută egalarea vîrstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor. Oriunde ar fi inițiată reforma sistemului de pensii rezistența va fi mare. Și atunci, dacă e să vorbim de mărirea vîrstei de pensionare,  Guvernul ar trebui să ia această decizie după dezbateri publice, cu participarea populaţiei. "Este important ca Guvernul să asigure o comunicare adecvată ca populaţia să înţeleagă că reforma sistemului de pensionare nu ţine doar de majorarea vîrstei de pensionare", a afirmat directorul executiv "Expert-Grup", Adrian Lupuşor.

Reforma, însă, trebuia făcută ieri – alaltăieri. Dacă pînă nu demult cetăţenii Republicii Moldova se puteau aştepta la o pensie în valoare de cel puţin jumătate din salariu, în prezent aceasta este de 27 la sută. „În cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri, atunci către anul 2030 această cifră se va reduce la 14 la sută, ceea ce înseamnă că cetăţenii de rînd ai Republicii Moldova vor primi o pensie de şapte ori mai mică decît salariul pe care îl primesc la moment. În acest caz, va fi pur şi simplu imposibil de menţinut standardele de viaţă", susține Alex Kremer, directorul de ţară al Băncii Mondiale.

Nu poți să nu fi-i de acord cu el cînd spune că „majorarea vîrstei de pensionare este o decizie dificilă care se ia la nivel politic, dar care este comparabilă cu o vizită la dentist – cu cît mai mult amînaţi vizita, cu atît durerea de dinţi este mai stresantă”.

Însă nu Banca Mondială și nici Fondul Monetar Internațional ne impun această reformă mult întîrziată. Despre faptul că sistemul de pensii e în prag de faliment și că doar o reformă îl poate salva, se vorbește demult, mai ales la nivel de experți locali și străini. Ceea ce lipsea era voința politică de a iniția reforma.   

Reporter V. Bercu