Executivul înăsprește cadrul legal privind răspunderea disciplinară a judecătorilor

Chişinău, 23 mai. /MOLDPRES/. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi modificări și completări la Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Proiectul face parte din așa-numita „mica reformă” a justiției și este o condiționalitate pentru asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea UE, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Proiectul vizează excluderea interpretărilor vagi privind faptele care constituie abateri disciplinare ale judecătorilor. Abatere va fi considerată „adoptarea unei hotărâri judecătorești prin care intenționat sau din neglijență gravă au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice”.

De asemenea, este concretizată procedura de selectare a membrilor și a membrilor supleanți ai Colegiului disciplinar. Aceștia vor examina cauzele disciplinare, atât în privinţa judecătorilor în funcție, cât și a celor demisionați pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului de judecător.

Totodată, documentul prevede revizuirea mecanismului de examinare a abaterilor disciplinare. Sesizările vor fi examinate printr-o procedură nouă, simplificată, cu alte termene limită. Mai întâi admisibilitatea va fi verificată de un inspector-judecător, iar apoi - de Colegiul disciplinar și nu de completele de admisibilitate cum este în prezent. Această acțiune are ca scop și consolidarea rolului inspecţiei judiciare.

Proiectul de lege a fost elaborat pentru implementarea recomandărilor internaționale care se referă la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în special ale Comisiei de la Veneția.

În aceeași ședință, Executivul a aprobat instituirea unor proceduri transparente, bazate pe merite cu privire la selecția candidaților la funcția de judecător. Astfel, la selecția candidaților care urmează a fi numiți pentru prima dată în funcția de judecător, media de concurs va fi constituită din cel puţin 50% din nota obținută la examenul susținut în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției și nu mai mult de 50% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecție.

Totodată, candidații la funcția de judecător, la promovarea într-o instanță judecătorească superioară sau la transferul la altă instanță judecătorească vor fi evaluați şi de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ponderea rezultatului evaluării Consiliului însă în media de concurs nu va depăși 20%.

Se instituie, de asemenea, obligativitatea deținerii diplomei de studii superioare de master în domeniul dreptului sau a unui alt act de studii în domeniul dreptului, echivalent al acestuia.

În ce privește eliberarea din funcție a judecătorilor, se propune ca judecătorii față de care a fost pornită urmărirea penală să fie în mod obligatoriu suspendați din funcție până la emiterea definitivă a hotărârii judecătorești. Dacă urmărirea penală încetează sau judecătorul este achitat, atunci acesta este restabilit în funcție.

Prim-ministrul Pavel Filip a menționat necesitatea conlucrării eficiente cu Parlamentul pentru aprobarea acestor proiecte până la finalizarea sesiunii de primăvară-vară. „Aceste două proiecte sunt mult mai importante decât ar părea la prima vedere. Vorbim şi despre procedura disciplinară, şi despre intrarea în sistem - lucruri care sunt sigur că îi va responsabiliza pe judecători. Judecătorii trebuie să fie nu doar independenţi, dar şi responsabili”, a subliniat premierul.