Creșterea inegalităților regionale în R. Moldova poate fi abordată prin acțiuni de politici, consideră Banca Mondială

Chişinău, 25 sep. /MOLDPRES/. Inegalitățile între regiunile Republicii Moldova au crescut în ultimul deceniu, în timp ce decalajul de bunăstare între zonele urbane și cele rurale continuă să ia amploare. Creșterea inegalităților regionale poate fi abordată prin acțiuni de politici, potrivit unui nou studiu al Băncii Mondiale ”Parcursul spre un nou contract social”, informează MOLDPRES.

Autorii studiului constată că printre țările Europei și Asiei Centrale, Moldova a înregistrat al doilea cel mai mare decalaj între localitățile urbane și cele rurale – decalaj echivalent cu doi ani de școlarizare. Mai mult ca atât, companiile din regiunile de nord și sud ale Moldovei se confruntă cu un un timp de așteptare mai mare pentru a se conecta la rețelele de aprovizionare cu electricitate și apă față de companiile din Chișinău.

Eliminarea disparităților între regiuni în Republica Moldova, prin asigurarea consolidării capitalului uman, cu acces concomitent mai mare la oportunități, va genera o creștere economică mai inclusivă.

“Deși țările Europei și Asiei Centrale dispun de experiență vastă privind instituțiile și programele de protecție socială, acestea au fost elaborate pentru un mediu economic diferit și nu mai oferă aceleași beneficii pentru cetățeni,” a declarat Cyril Muller, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. “Ocuparea salariată pe termen lung nu mai este o normă, în special pentru oamenii mai tineri, și trebuie să asigurăm distribuția mai egală a oportunităților și beneficiilor creșterii economice.”

În pofida faptului că regiunea Europa și Asia Centrală este una dintre cele mai egale regiuni în clasamentul global, multe persoane nu dispun de mobilitate ascendentă, se simt blocate într-o capcană de inegalități și sunt mai vulnerabile decât generațiile precedente. În Moldova, circumstanțele individuale la naștere au constituit factori determinanți mai importanți ai accesului la învățământul terțiar în rândul generației care a îmbătrânit la începutul anilor 2000 decât în rândul generației care și-a început studiile până la tranziție.

Pentru a aborda provocările menționate, raportul propune un set din trei principii de politici: tranziția spre protecția egală a tuturor lucrătorilor, indiferent de tipul angajării; universalitatea prestării asistenței sociale, a asigurărilor sociale și serviciilor de calitate de bază; și susținerea progresivității bazei fiscale ample, care va completa impozitarea veniturilor obținute din muncă cu impozitarea capitalului.

“Încercarea de a stopa globalizarea sau tehnologizarea nu este o soluție. În loc, un nou contract social, cu o modalitate mai echitabilă de partajare a riscurilor și oportunităților, este necesar pentru a menține și extinde câștigurile economice impresionante ale regiunii din ultimele decenii”, a declarat Maurizio Bussolo, economist principal pentru regiunea Europa și Asia Centrală și coautorul raportului.

Raportul identifică patru tipuri de tensiuni între grupuri, care erodează coeziunea socială: disparitățile între generațiile tinere și cele vârstnice; inegalitățile între lucrătorii angajați în diferite profesii; accesul inegal la oportunități în funcție de amplasarea geografică; și inegalitățile bazate pe considerente de gen, etnie, context social și alți factori, decât pe eforturile sau abilitățile individuale.

Recunoscând că țările Europei și Asiei Centrale sunt diferite în multe privințe, raportul pune accent pe politicile care își propun drept scop eliminarea tensiunilor, prin protejarea lucrătorilor, îmbunătățirea serviciilor sociale și sporirea echității sistemelor fiscale.

(Reporter V. Bercu, editor M. Jantovan)