O conferință dedicată Zilei limbii spaniole a avut loc la un muzeu din capitală

Chişinău, 15 oct. /MOLDPRES/. Muzeul Național de Literatură „M. Kogălniceanu” a organizat recent o conferință de presă dedicată Zilei limbii spaniole și relațiilor lui Mihail Kogălniceanu cu Spania, informează MOLDPRES.

Conferința a fost ținută de cel mai avizat hispanist din Republica Moldova, Sergiu Pavlicenco, profesor universitar, doctor habilitat în filologie la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova. Repondenta conferinței a fost scriitoarea Margareta Curtescu, titulara cursului de Istoria Literaturii Române, perioada pașoptistă, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, doctor în filologie, cercetător științific superior al MNLMK.

În cadrul evenimentului, profesorul universitar Sergiu Pavlicenco a menționat că notele de călătorie în Spania ale lui Mihail Kogălniceanu, unde descrie moravurile și obiceiurile acestei țări, sunt destul  de importante pentru literatura română.

Totodată, scriitoarea Margareta Curtescu a afirmat că tentația exoticului l-a ghidat pe Mihail Kogălniceanu în călătoria pe care a întreprins-o în Spania pe parcursul anilor 1846-1847 și în urma căreia va scrie „Notes sur l'Espagne” („Note de călătorie în Spania”). ”Impresionat de cultura, literatura și de pitorescul ținutului iberic, tânărul scriitor găsește similitudini cu realități din patria sa, în special, constată apropieri vizibile între folclorul celor două popoare. Redactându-și notele de călătorie, prozatorul pașoptist, spirit cognitiv, nu s-a limitat la fixarea unor impresii seci pe marginea celor vizitate, ci le-a trecut prin propria viziune, prin propriul sistem intelectual, inserând în lucrare informații de ordin istoric, antropologic, literar, cultural și civilizațional”, a subliniat Margareta Curtescu.

În anul 1846, viitorul fruntaș pașoptist Mihail Kogălniceanu întreprinde o călătorie în Spania, în urma căreia scrie în limba franceză memorabilele note de călătorie „Notes sur l’Espagne”. Deși vine dintr-un îndepărtat principat est-european, tânărul scriitor descoperă asemănări, dar și deosebiri între țara sa de origine și Spania. Se aseamănă, bunăoară, „orizonul, felul culturei, tipul și portul lăcuitorilor, tabiile de care îngiugate cu boi”. Observațiile unui scriitor exponențial și eminent om politic din sec. XIX constituie un bun prilej pentru a vorbi despre relațiile culturale româno-hispanice de atunci și de acum.